Campania Știrilor DIGI FM: CFR - Cifrele dezastrului a arătat până acum în ce situație se află infrastructura feroviară din România. Am aflat cu ce viteză merg trenurile la noi, în ce condiții sunt nevoiți să circule oamenii, care sunt nemulțumirile lor, dar și ale angajaților din sistem. Am descoperit că problemele sunt vechi, că nu s-a investit mai deloc după revoluție și că nu am atras la timp fondurile europene pe care le aveam la dispoziție. Practic, spun sindicaliștii, calea ferată a fost pur și simplu abandonată.
Ne-am propus să descoperim și ce se întâmplă în jurul nostru, ce au făcut alte state ca trenurile lor să ajungă cu ușurință la 300 de km/h. Și, mai ales, ce-și propun pe viitor.
În Europa de Sud-est vitezele medii ale trenurile nu sunt, cu mici excepții diferite față de cele din țara noastră. Bulgaria are o rețea destul de redusă de căi ferate și pe majoritatea distanțelor viteza medie este de 40-50 km/h. La fel este și în Serbia sau Bosnia. Și în Polonia, țară unde s-a investit mult în trenuri care merg în medie cu 90-100 km/h, sudul țării este subdezvoltat și pe porțiuni mari viteza medie este de 40 km/h. Așa cum reiese din al cincilea raport de monitorizare a evoluției pieței feroviare al Comisiei Europene, prezentat Parlamentului European în 2016, între statele membre există diferențe majore în ceea ce privește vitezele de circulație. S-au făcut investiții semnificative pentru modernizarea rețelei feroviare în Europa de Est și pentru dezvoltarea de linii de mare viteză în Europa de Vest. Vitezele mai mari au dus la îmbunătățirea atractivității căilor ferate pentru călători. Cu toate acestea, în Europa de Est există încă rețele regionale de transport de călători pe care viteza maximă admisă este de 120 km/h sau chiar mai puțin. În ceea ce privește viteza de circulație a trenurilor de marfă, pe unele rețele naționale și pe unele coridoare internaționale de transport feroviar de marfă aceasta este de 50-60 km/h. Însă pentru majoritatea trenurilor internaționale de marfă, mai ales în Europa Centrală și de Est, viteza medie se situează între 20 și 30 km/h. Pe unele rute internaționale, trenurile de marfă circulă cu o viteză medie de doar aproximativ 18 km/h, potrivit documentului.
Pentru început, ne oprim la sud de Dunăre, în Bulgaria!
Până în 2020, Bulgaria va investi 2,25 miliarde de euro în proiectele de infrastructură de transport, în cadrul Programului Operațional Transport și Infrastructură de Transport și 207,8 mil euro prin Mecanismul de Conectare a Europei, a anunțat Ministrul Transporturilor, Hristo Alexiev.
Iată cum bulgarii, prin finanțare europeană, consideră prioritare proiectele de dezvoltare a Coridoarelor Centrale a TEN-T, care traversează țara: Coridorul Orient/Est-mediteraneean și Coridorul Rin-Dunăre.
Mai mult, Uniunea Europeană a anunțat că va aloca Bulgariei, din Fondul de Coeziune, o finanțare de 471,5 milioane euro, pentru dezvoltarea secțiunii de cale ferată între orașele Elin Pelin și Kostenets, în vestul țării. Această secțiune este parte a liniei de cale ferată ce leagă două orașe mari din Bulgaria, capitala Sofia și Plovdiv, situate pe Coridorul TEN-T Orient/East Med. Odată ce lucrările vor fi finalizate pe linia Sofia - Plovdiv, pasagerii vor putea circula între cele două orașe în mai puțin de 80 de minute, la o viteză de 160 km/h.
„Un transport feroviar unitar atât pentru pasageri cât și pentru mărfuri va spori dezvoltarea regională în Bulgaria și va contribui la crearea unei economii competitive și cu un consum scăzut de energie în regiune, pentru următoarele generații. Mă bucură faptul că Fondul de Coeziune poate contribui la aceste obiective", a declarat Corina Crețu, comisarul european pentru Politică Regională.
Cel mai ambițios proiect îl reprezintă, însă, conectarea la rețeaua europeană, împreună cu Grecia.
Valoarea acestui proiect, ce presupune realizarea unei conexiuni feroviare între porturile Salonic, Kavala, Alexandropolis, Burgas, Varna și Ruse, a fost estimată la 3,7 miliarde de euro.
Cea mai mare parte a proiectului se va desfășura pe teritoriul Greciei, acolo unde va fi construită o nouă cale ferată între orașul-port Salonic (Grecia) și Xanthi, oraș situat la granița dintre Grecia și Bulgaria. Coridorul feroviar va realiza astfel o conexiune între Marea Egee și Marea Neagră, cu legătură directă către fluviul Dunărea, via portul Ruse.
Proiectul reprezintă o alternativă la ruta ce traversează Strâmtoarea Bosfor, aceasta fiind extrem de aglomerată. Studiul de fezabilitate a avut o valoare de 1,5 milioane euro, din care 750 mii euro au venit de la Uniunea Europeană.
De la Octavian Udriște, presedintele Club Feroviar si membru al Asociației Inginerilor Feroviari, am aflat că România a fost invitată de cele două țări la Bruxelles, în luna februarie a acestui an. Vor să se conecteze la rețeaua europeană dar sunt obstrucționate de" gaura neagră neelectrificată"- cei 58 de km, între Rădulești Videle și Giurgiu.
Dacă vrei să citești toate materialele Campaniei Știrilor Digi FM, le găsești aici.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
