Douăzeci şi şase de ţări, în principal europene, s-au angajat să participe la o forţă internaţională ca parte a garanţiilor de securitate pentru Ucraina, în cazul unui acord de pace cu Rusia, a anunţat joi preşedintele francez Emmanuel Macron, după o reuniune cu preşedintele Volodimir Zelenski şi cu liderii ţărilor care vor să ajute Ucraina.
Macron a adăugat că el, alţi lideri europeni şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au purtat o convorbire telefonică şi cu preşedintele american Donald Trump după summitul lor, iar contribuţiile SUA la garanţii vor fi finalizate în zilele următoare.
Cele 26 de ţări s-au angajat să fie prezente „la sol, pe mare sau în aer”, a anunţat Emmanuel Macron într-o conferinţă de presă comună cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski ţinută la Palatul Elysee.
„În ziua în care conflictul se încheie, garanţiile de securitate sunt desfăşurate”, a explicat Macron. „Am spus întotdeauna că, pentru ca un armistiţiu să conducă la pace, sunt necesare garanţii de securitate. (...) În realitate, indiferent de formă, armistiţiu, tratat de pace, de îndată ce armele tac, garanţiile de securitate se pun în aplicare”, a arătat Emmanuel Macron, potrivit News.ro.
Şeful statului francez a precizat că detaliile organizatorice ale acestei „forţe de asigurare” nu vor fi comunicate, pentru a nu fi „expuse” Rusiei.
„Aceasta este linia noastră de apărare şi a Ucrainei. Avem planificare militară. Există şi nu este doar o petiţie de principiu, este o planificare robustă”, a asigurat Macron.
„Această forţă nu are dorinţa sau obiectivul de a purta un război împotriva Rusiei”, a ţinut să precizeze preşedintele francez la finalul summitului aşa-numitei Coaliţii de Voinţă, care renuneşte ţările ce vor să ajute Ucraina.
Întrebat dacă Germania, Polonia şi Italia - care nu au fost în favoarea trimiterii de soldaţi pe teren în Ucraina pentru a asigura pacea după o încetare a focului - vor participa sau nu, Macron a spus că „aceste trei ţări sunt printre cei 26 de contribuitori, fiecare cu propriile modalităţi de intervenţie". Unele „vor desfăşura trupe pe teren” în Ucraina, în timp ce altele „vor rămâne printre ţările membre NATO şi îşi vor pune bazele la dispoziţie”, a punctat liderul francez.
Noi sancțiuni vor fi adoptate împotriva cu SUA, dacă Moscova refuză pacea
Emmanuel Macron a mai spus că europenii vor adopta noi sancţiuni „împreună cu Statele Unite”, dacă Moscova va continua să refuze pacea.
„Am convenit să colaborăm în ceea ce priveşte sancţiunile primare şi secundare, pentru ca acestea să fie eficiente. În acest context, s-a adus în discuţie şi China”, a menţionat Emmanuel Macron.
„Contextul internaţional ne reaminteşte că Franţa este aşteptată să acţioneze şi că lumea este instabilă. Reorganizarea lumii schimbă multe lucruri pentru Europa noastră”, a declarat liderul francez, a doua zi după demonstraţia de forţă făcută de Beijing la parada militară unde Xi Jinping a adunat o serie de autocraţi, inclusiv liderul rus Vladimir Putin şi cel nord-coreean Kim Jong Un, într-un gest evident de sfidare a Occidentului şi a Statelor Unite.
Răspunzând întrebărilor presei, Emmanuel Macron a declarat joi că „Statele Unite au fost foarte clare cu privire la sprijinul şi dorinţa lor de a face parte din garanţiile de securitate pentru Ucraina”, adăugând că „munca de planificare” cu Washingtonul urmează să înceapă şi va fi finalizată „în următoarele zile”.
Întâlnirea celor 35 de lideri din „Coaliţia de Voinţă” – formată în principal din ţări europene – a avut ca scop finalizarea garanţiilor de securitate şi solicitarea sprijinului lui Trump, pe care europenii îl consideră esenţial pentru ca aceste garanţii să fie viabile.
Macron a spus că garanţiile de securitate vor implica, mai presus de toate, angajamente pentru reconstrucţia şi consolidarea forţelor armate ale Ucrainei. Germania şi alte ţări s-au angajat să se implice în acest efort. Berlinul a declarat însă că va decide cu privire la un angajament militar numai după ce condiţiile vor fi clare, inclusiv amploarea implicării SUA în garanţiile de securitate.
Macron nu a precizat care ţări au acceptat să furnizeze trupe, dar Franţa şi Marea Britanie se numără printre cele care şi-au exprimat disponibilitatea de a participa la o forţă menită să liniştească Kievul şi să descurajeze Rusia să atace din nou Ucraina.
Trump vrea ca Europa să înceteze să mai achiziționeze petrol rusesc
În cadrul convorbirii sale cu liderii coaliţiei, Trump a declarat că Europa trebuie să înceteze achiziţionarea de petrol rusesc, care, potrivit lui, ajută Moscova să finanţeze războiul împotriva Ucrainei, a declarat un oficial al Casei Albe.
„Preşedintele a subliniat, de asemenea, că liderii europeni trebuie să exercite presiuni economice asupra Chinei pentru finanţarea eforturilor de război ale Rusiei”, a declarat oficialul.
Macron a confirmat că liderii Coaliţiei de Voinţă şi Statele Unite au convenit să colaboreze mai strâns în ceea ce priveşte sancţiunile viitoare, în special în sectorul petrolier şi de gaze al Rusiei, precum şi în ceea ce priveşte China.
Membrii Coaliţiei au discutat luni de zile, la diferite niveluri, pentru a defini sprijinul militar pe care îl vor acorda Ucrainei în cazul în care se va ajunge la un armistiţiu definitiv, ceea ce rămâne încă o perspectivă îndepărtată.
Însă guvernele Coaliţiei au declarat că orice rol militar european ar avea nevoie de garanţii de securitate din partea SUA ca „măsură de siguranţă”.
Trump nu s-a angajat în mod explicit să meargă atât de departe.
Steve Witkoff s-a întâlnit la Paris cu mai mulți lideri europeni
Trimisul său special, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu diplomaţi francezi, britanici, germani, italieni şi ucraineni înainte de summit şi a luat parte pentru scurt timp la sesiunea de deschidere.
Doi oficiali europeni au declarat pentru Reuters că liderii din Coaliţie au dorit să sublinieze în faţa lui Witkoff lipsa de progrese în ceea ce priveşte negocierile directe de pace între preşedintele rus Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski de când Trump l-a primit pe Putin în august, în Alaska. Ei au dorit, de asemenea, să-l îndemne pe Trump să exercite presiuni asupra Moscovei în acest moment.
După ce i-a întins covorul roşu în Alaska, Trump l-a acuzat miercuri pe Putin de conspiraţie cu China şi Coreea de Nord, după ce liderii celor trei ţări au organizat o demonstraţie de unitate la Beijing, cu ocazia unei comemorări fastuoase a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial.
Putin a declarat miercuri la Beijing că există şansa de a pune capăt războiului din Ucraina prin negocieri, „dacă prevalează bunul-simţ”, o opţiune pe care a spus că o preferă, dar în acelaşi timp a avertizat că este gata să-şi atingă obiectivele cu forţa, dacă aceasta era singura cale.
Putin a exclus, de asemenea, desfăşurarea de trupe din ţările NATO în Ucraina ca parte a unui acord de pace. Dar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins obiecţiile sale. „De ce ne interesează ce crede Rusia despre trupele din Ucraina? Este o ţară suverană”, a declarat el la o conferinţă la Praga, înainte de a se alătura summitului de la Paris prin videoconferinţă. „Rusia nu are nimic de-a face cu asta”, a spus Rutte. „Cred că trebuie să încetăm să-l facem pe Putin prea puternic”, a îndemnat secretarul general al NATO.
Citește și: Aproape două treimi dintre francezi doresc demisia preşedintelui Macron
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
