Veşti bune pentru previziunile meteorologice de pe planeta Marte: roverul Perseverance a reuşit să înregistreze sunetul unui uriaş vârtej de praf, o premieră care le va permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă mai bine clima de pe "Planeta Roşie", potrivit unui studiu publicat marţi, informează AFP.
Comparabile cu vârtejurile de nisip care se produc în anumite regiuni deşertice de pe Terra, vârtejurile de praf - denumite "vortexuri convective" - reprezintă un fenomem meteorologic caracteristic lui Marte, o planetă aridă şi cu o atmosferă foarte puţin densă, potrivit Agerpres.
Ele se formează atunci când există o foarte mare diferenţă de temperatură între scoarţă şi aer, apărând adeseori pe traseele misiunilor de explorare robotizate trimise de oameni pe această planetă. Craterul Jezero, unde operează roverul Perseverance din februarie 2021, este afectat adeseori de astfel de fenomene, însă robotul NASA nu reuşise până acum să capteze în mod direct sunetele lor.
Din pură întâmplare, pe 27 septembrie, o trombă de praf având înălţimea de 118 metri a trecut chiar pe deasupra robotului american şi a instrumentului său SuperCam, care este echipat cu un microfon - acelaşi care înregistrase şi prima secvenţă audio captată vreodată pe Marte, imediat după asolizarea roverului american.
Citește și: NASA dezvăluie cum vor fi aduse pe Pământ rocile de pe Marte
Datele recoltate pe Marte ajung pe Terra câteva zile mai târziu. "Când ne-am dat seama că aveam nu doar imaginile camerei, ci şi senzorii meteorologi şi înregistrarea sunetului in situ, ne-am zis că am câştigat marele premiu!", a declarat Naomi Murdoch, autoarea principală a acestui studiu publicat în Nature Communications.
"Putem auzi vântul asociat vârtejului, momentul în care el a sosit, apoi nimic, pentru că ne aflam în ochiul vortexului, apoi din nou când micronul a trecut prin al doilea zid" al vârtejului, a explicat aceeaşi specialistă în planetologie la ISAE-Supaero din Toulouse, unde a fost construit microfonul trimis pe Marte.
Furtuni de praf
Mai ales, poate fi auzit sunetul precis făcut de impactul cu firele de nisip, iar acel sunet permite "numărarea numărului de particule" pentru a putea studia structura prafului marţian şi comportamentul său.
"Pe Marte, ciclul prafului la suprafaţă şi în aer joacă un rol foarte important pentru climă, seamănă puţin cu ciclul apei pe Terra", a subliniat Naomi Murdoch.
Analizarea prafului permite "explorarea interacţiunilor" dintre scoarţă şi acea atmosferă extrem de fină a "Planetei Roşii", care era însă mult mai densă cu miliarde de ani în urmă şi care permitea prezenţa apei în stare lichidă la suprafaţa planetei, a declarat Sylvestre Maurice, coordonatorul ştiinţific al SuperCam şi participant la acest studiu.
Noile date ar putea explica felul în care praful este ridicat de pe scoarţa marţiană, un proces pe care oamenii de ştiinţă nu îl cunoşteau până acum.
"În anumite regiuni, vârtejurile trec aspirând praful, curăţând panourile solare ale roboţilor. În altele, şi nu ştim de ce, ele trec fără să ridice praful în aer: fiind doar aer care se deplasează", a detaliat Naomi Murdoch. Aşa s-a întâmplat şi în acest sit în care operează sonda americană InSight, ale cărei panouri solare sunt "acoperite cu praf", întrucât nu a putut să profite de aceste "aspiratoare naturale".
Lămurirea acestui mecanism ar putea contribui la modelizarea matematică a vârtejurilor de praf marţiene, pentru ca ele să fie prognozate mai bine. Şi, la o scară mai largă, ar putea fi prognozate astfel marile furtuni de praf care pot să acopere întreaga planetă, precum cea prezentată în filmul "The Martian" (2015), a cărei violenţă este totuşi "nerealistă", a dezvăluit cercetătoarea franceză.
"Suntem pe cale să rafinăm modelul nostru de meteorologie. Este important pentru întreţinerea vehiculelor şi pentru viitoarele misiuni de explorare cu echipaj uman", a adăugat Sylvestre Maurice.
Care este legătura cu căutarea unor forme de viaţă extraterestre? "S-ar putea crede că studierea climei marţiene de astăzi nu are nicio legătură cu căutarea urmelor lăsate de forme de viaţă acum câteva miliarde de ani. Însă este vorba despre un întreg, pentru că istoria lui Marte este cea a unei schimbări climatice extreme, care a făcut-o să treacă de la o planetă umedă şi caldă (deci propice pentru apariţia vieţii - n. red.) la o planetă complet aridă şi rece", a concluzionat acelaşi astrofizician.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
