Primul studiu din România despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății fizice și mintale a populației arată că românii sunt mai triști, mai furioși, mult mai anxioși și au un sentiment sporit de singurătate. Autorii cercetării care face parte din programul COH-FIT, trag un semnal de alarmă în contextul în care 42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, iar aproximativ o treime dintre respondenți au raportat o înrăutățire a nervozității.
Studiul preliminar a fost realizat pe aproximativ 2.000 de persoane, cu vârste între 28 și 50 de ani, datele fiind analizate și interpretate de specialiști ai unui un consorțiu format din Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie și Universitatea Transilvania.
Pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni. Frica și anxietatea pot fi copleșitoare atât în cazul adulților, cât și al copiilor. Unele condiții medicale preexistente s-au intensificat la mulți pacienți, în timp ce la alții s-au declanșat stări de anxietate, depresie și neputință în fața acestei noi provocări.
68% din persoanele intervievate au estimat o creștere a timpului petrecut urmărind mass-media, în încercarea de a gestiona situația. Alte metode de reducere a stresului și ocupare a timpului au fost exercițiile fizice, plimbările în aer liber, descoperirea unui hobby, petrecerea timpului cu animalele de companie și chiar activitatea sexuală.
42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, care s-a dovedit mai pronunțată în rândul femeilor (46%) și al adulților tineri (47%). Aproximativ o treime dintre cei chestionați au raportat o înrăutățire a nervozității, o agravare mai pronunțată în acest sens fiind raportată tot de femei (35%) și de adulții tineri (38%). În ceea ce privește singurătatea, mai bine de un sfert dintre respondenți (28%) au raportat o înrăutățire a acestei stări în perioada pandemiei, cei mai tineri manifestând o înrăutățire mai pronunțată (36%).
Pentru femei, cele mai eficiente mecanisme de adaptare la criza COVID-19 au fost găsirea de hobby-uri noi, utilizarea internetului și exercițiile fizice sau mersul pe jos. Pentru bărbați, jocurile și intimitatea fizică / activitatea sexuală au fost strategii de gestionare mai importante a stresului decât în cazul femeilor, în timp ce în rândul femeilor, utilizarea internetului și a rețelelor sociale / interacțiunile sociale la distanță au fost mai importante decât pentru bărbați.
Diagnosticarea precoce a tulburărilor psiho-emoționale este un pas important în instituirea unui tratament adecvat, atunci când este cazul, iar medicul de familie are și trebuie să aibă un rol foarte important în acest demers. De la o ușoară tristețe sau episoade de apatie, fiecare dintre noi poate să treacă, pe neașteptate, la depresie, o tulburare psihică ce afectează aproximativ 5% din populația României, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru al Institutului de Psihiatrie Socola și coordonatorul studiului COH-FIT în România.
Chiar și în cazul depresiei, vizita la medicul de familie ne oferă ocazia de a sta de vorbă cu un om de încredere, care ne cunoaște situația de acasă, eventualele boli pe care le avem și poate evalua dacă starea noastră de sănătate este alterată - și când ne referim la starea de sănătate luăm în considerare sănătatea fizică și cea mentală. În urma unei discuții, medicul poate identifica dacă stările, trăirile noastre fac parte din statusul normal al situațiilor dificile prin care suntem nevoiți să trecem sau dacă persistența și intensitatea lor ne poate dăuna sănătății.
Este recomandat în această perioada să ne păstrăm calmul, să gândim rațional orice acțiune, înainte de a o întreprinde, să acceptăm că trecem printr-o situație pe care nu o putem controla, să ne stabilim o rutină zilnică. Dacă stăm acasă, să ne informăm din surse sigure, să ne acordăm timp în fiecare zi pentru relaxare sau meditație (băi prelungite, muzică, sport, yoga) dar cel mai important, dacă aceste activități nu ne ajută, putem să luăm legătura cu medicul nostru de familie pentru un ajutor specializat, a mai spus Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru și coordonator al studiului COH-FIT.
Studiul are 3 componente, iar pe lângă datele preliminare strânse pe perioada pandemiei, specialiștii vor realiza noi chestionare la șase luni, respectiv un an de la finalul pandemiei, pentru a avea o perspectivă clară asupra dimensiunii efectelor psihologice și emoționale ale pandemiei.
În perioada pandemiei, riscul de a suferi de depresie sau de alte tulburări psiho-emoționale este amplificat de factori precum: sărăcia, lipsa sau pierderea unui loc de muncă, evenimente triste din viață, precum decesul unei persoane apropiate sau sfârșitul unei relații, boală fizică sau problemele asociate consumului de alcool sau droguri.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
