Statul român nu va contesta decizia CEDO în cazul Laurei Codruța Kovesi
Guvernul României a decis să nu solicite retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a hotărârii CEDO în cazul Laurei Codruța Kovesi. E vorba de decizia care stabilește că revocarea fostei șefe a Direcției Naționale Anticorupție s-a făcut cu încălcarea drepturilor omului.
Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.
Decizia a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai „pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată”.
Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene și internaționale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) și în cadrul cărora statul român și-a asumat o serie de obligații, aceste documente fiind avute în vedere de însăși CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai, conform MAE.
O solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare, mai transmit reprezentanții Ministerului de Externe.
La 5 mai, CEDO a pronunțat hotărârea în cazul Kovesi contra România, prin care a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 și 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță și, respectiv, al libertății de exprimare. Cauza a avut la bază plângerea formulată de fosta șefă a DNA cu privire la negarea accesului la o instanță de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-șef al DNA.
Kovesi a invocat faptul că mandatul său a fost încheiat din cauza punctelor de vedere și a pozițiilor pe care le-a exprimat în public, în considerarea calității sale oficiale, cu privire la reformele legislative care priveau sistemul judiciar.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM. Ca să știi!
