Judecătorii CCR Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au dat publicităţii luni un comunicat în care explică motivele pentru care au lipsit de la şedinţa CCR în care urma să se dezbată sesizarea privind pensiile magistraţilor.
Potrivit acestora, în şedinţa de duminică, un judecător a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii sale, motivul fiind solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea „nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale”. Judecătorii au mai cerut judecătorului-raportor clarificarea soluţiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituţionalitate formulată, solicitare „ignorată de conducerea Curţii”.
Luni, 29 decembrie 2025, judecătorii CCR Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au dat publicităţii un comunicat în care fac precizări în contextul situaţiei create în cadrul Curţii Constituţionale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraţilor şi al declaraţiei publice a Siminei Tănăsescu, preşedinte CCR, considerând necesare clarificări, pentru informarea corectă a opiniei publice, potrivit juridice.ro.
„Sesizarea privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curţii Constituţionale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeaşi zi, preşedinta Curţii Constituţionale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză şi a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puţin de trei zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, precizează cei patru judecători în comunicatul citat, potrivit News.ro.
Aceştia adaugă că la data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat, iar preşedinta Curţii a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, „într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluţionare a obiecţiilor de neconstituţionalitate”.
Judecătorii au menţionat că, deşi judecătorii prezenţi la şedinţă au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, „preşedinta Curţii Constituţionale a refuzat să procedeze în mod similar”.
„În şedinţa de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (care prevăd că în situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi […] cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunţării şi alţi trei judecători s-au raliat cererii sale. Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluţiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituţionalitate formulată”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit sursei citate, cererea „formulată în baza dispoziţiilor legale şi regulamentare”, a fost „ignorată de conducerea Curţii”, care „a refuzat fără justificare” să aplice dispoziţiile legii şi să fixeze un nou termen de soluţionare.
„Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de şedinţă, astfel că au devenit incidente prevederile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 care prevăd că instanţa constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul preşedintei Curţii o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale. Ulterior, am fost informaţi că doamna preşedintă a fixat termen de soluţionare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025”, precizează magistraţii.
Aceştia menţionează că, în consecinţă, absenţa de la şedinţa din 29 decembrie „nu a însemnat un blocaj al activităţii Curţii, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcţionare şi a cadrului legal care guvernează activitatea CCR”.
„Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obişnuită a Curţii şi riscă să afecteze calitatea deliberării. Participarea la o astfel de şedinţă ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea şi cu regulamentul de funcţionare al Curţii, şi nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituţional. Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanţie a corectitudinii şi credibilităţii deciziilor Curţii, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanţă, timpul necesar reflecţiei şi dezbaterii reale este o condiţie a bunei funcţionări a statului de drept, nu un impediment”, se artă în finalul comunicatului asumat de către cei patru judecători care au fost susţinuţi de PSD pentru aceste funcţii.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a declarat că nici luni nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată decizia cu privire la sesizarea ICCJ vizând Legea referitoare la pensiile magistraţilor. Următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10.00, aceasta fiind a treia amânare a discuţiilor privind legea care schimbă condiţiile de pensionare pentru magistraţi.
Tănăsescu a precizat că studiul de impact solicitat de judecătorii care au părăsit duminică şedinţa este un document premergător în adoptarea actelor normative, iar Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că aceste studii de impact nu sunt „criteriu” pentru analiza constituţionalităţii legilor.
„E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a transmis Simina Tănăsescu.
Pe de altă parte, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a susţinut că este nevoie „întotdeauna” de un studiu de impact, pentru a se vedea impactul, inclusiv cel financiar, al adoptării legii.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
