Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat miercuri, în apel, la Paris, la trei ani de închisoare - dintre care unul cu executarea, prin purtarea unei brăţări electronice - şi la suspendarea drepturilor civice pe o perioadă de trei ani, după ce a fost găsit vinovat de corupţie, trafic de influenţă în dosarul interceptărilor, o pedeapsă fără precedent în cazul unui fost şef de stat, iar avocatul său a anunţat un recurs în casaţie, relatează AFP, potrivit News.ro.
Curtea de Apel din Paris a confirmat pedeapsa pronunţată în prima instanţă, la 1 martie 2021, împotriva fostului preşedinte al Republicii, în vârstă de 68 de ani, care a ascultat hotărârea aşezat în banca inculpaţilor, strângând din dinţi.
Nicolas Sarkozy este primul fost preşedinte francez condamnat la închisoare cu executarea.
Fostul său mentor, Jacques Chirac, a fost condamnat în 2011 la doi ani de închisoare - cu suspendare -, într-un dosar al unor angajări fictive la Primăria Parisului.
Vechiul său avocat Thierry Herzog şi fostul magistrat de rang înalt Gilbert Azibert au fost găsiţi vinovaţi, la rândul lor, de faptul că au încheiat un ”pact de corupţie” cu Nicolas Sarkozy, în 2014, şi au fost condamnaţi la aceeaşi pedeapsă.
Drepturile civile ale lui Sarkozy, interzise timp de trei ani
Curtea de Apel i-a interzis drepturile civice lui Nicolas Sarkozy pe o perioadă de trei ani - ceea ce-l face ineligibil -, iar lui Herzog dreptul de a profesa ca avocat tot pe o perioadă de trei ani.
La 13 decembrie, Parchetul General a cerut ca cei trei inculpaţi, care au negat mereu orice faptă de corupţie, să fie condamnaţi la trei ani de închisoare - cu suspendare.
Fostul om puternic al dreptei a contestat ”cu cea mai mare forţă”, în timpul procesului în epel, acest acuzaţii şi a reafirmat la bară că ”nu a corupt niciodată pe cineva”.
Această hotărâre era aşteptată, în contextul în care Nicolas Sarkozy urmează să fie rejudecat - în toamnă - în dosarul ”Bygmalion” şi în contextul în care urmează să fie judecat într-un al treilea proces răsunător.
Parchetul Naţional francez Financiar (PNF) a cerut joi să fie judecat de un tribunal corecţional în dosarul finaţării libiene a campaniei sale prezidenţiale din 2007.
Acest dosar judiciar - în care sunt vizaţi şi trei foşti miniştri ai fostului preşedinte - se află în mod indirect la originea dosarului ”interceptărilor”.
La sfârşitul lui 2013, judecătorii de instrucție însărcinaţi cu ancheta privind o presupusă corupere libiană au decis să intercepteze două linii telefonice ale lui Nicolas Sarkozy.
Ei au descoperit atunci existenţa unei a treia linii telefonice - neoficială.
Această linie telefonică - cumpărată la 11 ianuarie 2014 sub identitatea de ”Paul Bismuth”, o cunoștință din liceu a lui Herzog - era folosită în discuții la telefon între fostul președinte şi avocatul său, un vechi prieten.
Convorbirile telefonice ale celor doi, uneori codate. difuzate pentru prima oară în al doilea proces, în decembrie, se află în centrul dosarului.
Acuzarea consideră că aceste interceptări scot la lumină un pact de corupţie încheiat cu Gilbert Azibert, la acea vreme avocat general la Curtea de Casaţie - cea mai înaltă instanţă judiciară din Franţa.
Gilbert Azibert este acuzat de faptul că a acționat în culise pentru a influența un recurs formulat de către Nicolas Sarkozy în dosarul Bettencourt, în schimbul unei ”promovări” într-un post onorific în Monaco.
Avocaţii inculpaţilor susțin că aceste interceptări sunt ilegale şi aduc, consideră ei, atingere secretului discuţiilor între un avocat şi clientul său,
Aceste acuzaţii au fost respinse, până în prezent, de către judecători.
Nicolas Sarkozy şi Thierry Herzog, suspectați că știau că linia telefonică Bismuth este ascultată
O altă linie extrem de importantă a apărării este o anchetă paralelă, deschisă în 2014 de către PNF.
La acea vreme, anchetatorii îi suspectau pe Nicolas Sarkozy şi Thierry Herzog de făptaș că au fost informaţi că linia telefonică ”Bismuth” era ascultată.
În vederea găsirii ”cârtiţei”, PNF a examinat facturile detaliate (desfăşurătoare) ale mai multor avocaţi pe o perioadă de mai multe ore.
Această anchetă a fost în cele urmă clasată, fără urmări, la sfârşitul lui 2019, şi a fost transmisă apărării în 2020.
Acest dosar în dosar - denumit al ”desfăşurătoarelor” a antrenat prin ricoşeu trimiterea în faţa Curţii de Justiţie a Republicii (CJR) a actualului ministru al Justiţiei, Eric Dupond-Moretti, acuzat de faptul că a lansat anchete administrative vizând trei magistraţi financiari cu care s-a aflat în conflict pe când era avocat.
Eric Dupond-Moretti a formulat un recurs în casaţie împotriva acestei acţiuni în justiţie.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
