În timpul unei întâlniri pe care au avut-o la Moscova în martie, liderul rus Vladimir Putin i-a spus omologului său chinez Xi Jinping că Rusia "va lupta timp de (cel puţin) cinci ani" în Ucraina, au dezvăluit surse diplomatice citate de cotidianul japonez Nikkei.
Se pare că acesta a fost modul lui Putin de a rezuma o situaţie care, la momentul respectiv, nu era favorabilă Rusiei şi de a-l asigura pe Xi că Rusia va ieşi victorioasă în cele din urmă. Implicaţia probabilă era că un război prelungit ar favoriza partenerul bine înarmat al Chinei. Luată în alt mod, remarca a fost, de asemenea, un avertisment pentru Xi de a nu-şi schimba poziţia pro-Rusia, comentează cotidianul nipon.
Vizita din martie la Moscova a fost prima deplasare a lui Xi Jinping în Rusia după ce Moscova lansase invazia la scară largă în Ucraina în februarie 2022. A fost, de asemenea, prima dată când Xi a făcut o deplasare externă într-o ţară semnificativă după ce China a renunţat la politica sa strictă de zero-COIVD.
Indiferent dacă Xi a fost sau nu convins, ceea ce i-a spus Putin la întâlnire este cheia pentru a înţelege o serie de evoluţii misterioase în relaţiile dintre Rusia şi China, de la o misiune de pace chineză în Europa în luna mai până la demiterea ministrului său de externe câteva luni mai târziu, arată Nikkei Asia într-o analiză.
Recent, The New York Times a relatat că, cel puţin din septembrie, Putin a folosit intermediari pentru a semnala că este deschis la o încetare a focului cu condiţia ca Rusia să poată păstra teritoriile cucerite până acum. Însă, având în vedere ce i-a spus Putin lui Xi în martie, intenţiile declarate ale liderului rus pentru o încetare a focului nu ar trebui luate ca atare. S-ar putea ca Putin să dorească doar să creeze iluzia că se îndreaptă spre un armistiţiu sau chiar spre pace înainte de alegerile prezidenţiale din Rusia din martie, crezând că o astfel de atmosferă l-ar favoriza la vot, menţionează publicaţia japoneză.
Pe de altă parte, între timp, China lui Xi şi-a revizuit strategia, în parte pe baza termenului de "cinci ani" pe care îl dădea Putin în martie. Dacă războiul dintre Rusia şi Ucraina se prelungeşte, ar avea un impact semnificativ asupra planurilor şi ambiţiilor pe care Xi le are pentru cel de-al treilea mandat - fără precedent - al său ca preşedinte al Chinei şi secretar general al Partidului Comunist Chinez. Marele obiectiv al lui Xi de a unifica Taiwanul cu China continentală ar putea fi, de asemenea, afectat, scrie cotidianul nipon în analiza sa.
De ce îi poartă pică Xi lui Putin
Dar este puţin probabil ca Xi să fi fost pe deplin convins de cuvintele lui Putin. Potrivit Nikkei, Xi îi poartă deja pică lui Putin de la un summit China-Rusia care a avut loc la 4 februarie 2022, ziua de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022.
Putin a fost singurul lider al unei mari puteri care a participat la ceremonia de deschidere, iar Xi a mizat pe reputaţia sa pentru a da impresia că Beijingul va găzdui cu succes această extravaganţă sportivă internaţională. La rândul său, liderul rus a profitat din plin de sentimentul că China îi este datoare pentru prezenţă.
În timpul întâlnirii lor de la Jocurile Olimpice de iarnă, Putin nu a dat niciun semn că ar fi pe cale să lanseze o invazie la scară largă în Ucraina. Dar această invazie a venit, la 24 februarie, ca un blitzkrieg despre care Rusia credea că va fi suficient de puternic pentru a cuceri rapid capitala Kiev.
Atacul surpriză a lăsat însă China panicată. La discuţiile purtate cu 20 de zile mai înainte, Xi şi Putin anunţaseră un parteneriat "fără limite" între ţările lor. Prin urmare, a fost destul de firesc ca oamenii din întreaga lume să ajungă la concluzia că China a dat o aprobare tacită invaziei la scară largă a Rusiei.
Dar nu a fost aşa. China a judecat greşit adevăratele intenţii ale Rusiei. Beijingul, care ştia cu siguranţă că forţele ruseşti erau desfăşurare în apropierea graniţei cu Ucraina, trebuie să fi ajuns la concluzia că acele trupe vor invada doar partea de est a Ucrainei. În orice caz, administraţia lui Xi nu se aştepta la o invazie la scară largă, mai ales la una care avea loc la doar patru zile după închiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing şi cu o săptămână înainte de deschiderea Jocurilor Paralimpice de iarnă, presupus a fi un festival al păcii.
Astfel, China pur şi simplu nu-şi mai putea permite să aibă încredere totală în declaraţia lui Putin că "va lupta timp de cinci ani", care a venit un an mai târziu, arată Nikkei.
Ce a făcut Xi după ce Putin i-a împărtășit această informație
Având în vedere situaţia politică internaţională complicată, China trebuia să se gândească cum să-şi protejeze propriile interese, indiferent de modul în care s-ar putea termina lucrurile pentru Rusia în Ucraina. Iar acest lucru a însemnat trimiterea unei "misiuni de pace" în Europa, inclusiv în Ucraina şi Rusia, la mai puţin de două luni după ce Putin i-a spus lui Xi că Rusia va rămâne în luptă pentru anii următori. Misiunea a demonstrat o schimbare subtilă a poziţiei pro-Rusia a lui Xi.
De asemenea, a fost în concordanţă cu afirmaţiile repetate de Xi, potrivit cărora în lume au loc în prezent "schimbări profunde nemaiîntâlnite într-un secol".
Dacă războiul din Ucraina ar trebui să se prelungească până la cinci ani - a durat deja aproape doi ani - China ar fi supusă mai mult ca oricând presiunilor din partea statelor occidentale, din cauza cooperării sale militare extinse cu Rusia. Economia chineză, deja în suferinţă, ar primi lovituri suplimentare din cauza sancţiunilor impuse de coaliţia internaţională împotriva Chinei şi a Rusiei. Acest lucru a oferit Chinei un alt motiv pentru a trimite acea misiune de pace: ar trebui să îşi acopere pariurile, pentru a nu împărtăşi soarta Rusiei.
Misiunea chineză, condusă de Li Hui, reprezentantul special al Beijingului pentru afaceri eurasiatice, s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev. Bineînţeles că misiunea l-a făcut pe Putin nemulţumit, poate chiar furios. Mişcarea diplomatică a mers împotriva dorinţelor liderului rus şi a arătat că China nu a ţinut cont de termenul său de "cinci ani".
Pentru a înrăutăţi lucrurile, la mai puţin de o lună după aceea, în iunie, Wagner, organizaţia militară privată rusă condusă de Evgheni Prigojin, care deţinea cheia luptelor din Ucraina, a lansat o rebeliune de scurtă durată, dându-i lui Putin o lovitură de graţie.
Putin i-a dat un pont lui Xi
Pentru Putin, care trebuia brusc să facă faţă unei furtuni din ce în ce mai violente, menţinerea Chinei în tabăra Rusiei era o chestiune urgentă. Aşa că a ieşit în faţă cu unele informaţii, continuă analiza Nikkei.
Atunci când ministrul adjunct de externe rus Andrei Rudenko a vizitat Beijingul la 25 iunie, el i-a informat pe oficialii chinezi de rang înalt despre ministrul chinez de externe de atunci, Qin Gang. Pontul are legătură cu misterul epurării bruşte a lui Qin, care a fost demis şi a dispărut de pe scena publică din China. Rusia ar fi transmis Beijingului că are informaţii că Qin, care fusese anterior ambasador al Chinei în SUA, ar fi fost de fapt recrutat de serviciile americane şi ar fi acum agent al Washingtonului, potrivit Nikkei. Moscova ar fi prezentat şi unele dovezi: ambasadorul chinez ar fi avut o aventură extraconjugală cu o prezentatoare de la televiziunea chineză, care locuia mai mult în SUA şi Marea Britanie, cu care ar avea un copil prin intermediul unei mame surogat din SUA.
Înşelăciunea este o tactică des folosită în politica internaţională. Iar faptul că atât China, cât şi Rusia sunt ţări opace face ca înţelegerea afacerilor celeilalte părţi să fie şi mai dificilă. Bunul simţ nu se aplică, conchide Nikkei. În orice caz, salba informaţională dată de Rusia Beijingului a avut puterea de a-l elimina pe cel mai important diplomat al Chinei şi de a întoarce curentul politic global în favoarea sa. De asemenea, a afectat poziţia Chinei faţă de SUA şi, în cele din urmă, s-a transformat într-o problemă politică internă serioasă în China.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
