Un bebeluş al unei mame din Groenlanda a fost luat de lângă ea de către autorităţile daneze după ce aceasta a fost supusă unor teste de „competenţă parentală” – în ciuda unei noi legi care interzice utilizarea controversatelor evaluări psihometrice asupra persoanelor de origine groenlandeză.
Ivana Nikoline Brønlund, născută în Nuuk din părinţi groenlandezi şi care a jucat pentru echipa de handbal a Groenlandei, a născut-o pe fiica sa, Aviaja-Luuna, pe 11 august într-un spital din Hvidovre, lângă Copenhaga, unde locuieşte împreună cu familia sa.
O oră mai târziu, autorităţile locale au luat copilul în îngrijire temporară. Brønlund, în vârstă de 18 ani, spune că de atunci şi-a văzut fiica o singură dată, timp de o oră, fără să i se permită să o aline sau să îi schimbe scutecul.
Testele de „competenţă parentală”, cunoscute sub numele de FKU (forældrekompetenceundersøgelse), au fost interzise pentru persoanele de origine groenlandeză la începutul acestui an, după ani de critici din partea activiştilor şi a organismelor pentru drepturile omului, care au susţinut cu succes că testele erau rasiste, deoarece erau nepotrivite din punct de vedere cultural pentru persoanele de origine inuită. Deoarece legea a intrat în vigoare în luna mai, activiştii se întreabă de ce Brønlund a fost încă supusă unui test. potrivit News.ro.
Ministrul danez al afacerilor sociale, Sophie Hæstorp Andersen, a declarat că este îngrijorată de aceste informaţii şi a solicitat municipalităţii care a luat această decizie, Høje-Taastrup, să explice modul în care a gestionat cazul. „Testele standardizate nu ar trebui utilizate în cazurile de plasament care implică familii de origine groenlandeză. Legea este clară”, a afirmat ea.
Cazul Brønlund a stârnit proteste în Groenlanda, iar alte proteste sunt planificate în Nuuk, Copenhaga, Reykjavík şi Belfast.
Brønlund a fost informată că i-a fost luat copilul din cauza traumei suferite din cauza tatălui adoptiv, care se află în închisoare pentru abuz sexual asupra ei. Autorităţile locale i-au spus că nu este „suficient de groenlandeză” pentru a beneficia de noua lege care interzice testele, în ciuda faptului că s-a născut în Groenlanda din părinţi groenlandezi.
Autorităţile locale au început testarea în aprilie, după ce în ianuarie au anunţat că interdicţia urma să intre în vigoare. Testele au fost finalizate în iunie, moment în care legea era deja în vigoare. Cu trei săptămâni înainte de naştere, Brønlund a fost informată că i se va lua copilul.
Municipalitatea a refuzat să comenteze, invocând confidenţialitatea. Dar a recunoscut greşelile din procesul său şi a declarat că încearcă să se asigure că cerinţele legale ale familiei sunt îndeplinite şi că se găseşte „cea mai bună soluţie posibilă” pentru familie.
Brønlund a declarat pentru Guardian: „Nu voiam să intru în travaliu pentru că ştiam ce se va întâmpla după aceea. Îmi ţineam copilul lângă mine când era în burtă, era cel mai aproape de mine pe care puteam să-l am. A fost o perioadă foarte grea şi oribilă”.
Ea a spus că prima întâlnire cu fiica sa, la începutul acestei săptămâni, a fost întreruptă mai devreme pentru că se credea că bebeluşul era obosit şi suprastimulat.
„Mi s-a rupt inima când ea [supervizorul] a oprit întâlnirea. Eram atât de tristă, încât am plâns în maşină şi lângă maşină. A trebuit să plecăm atât de repede”, a spus ea, printre lacrimi. „Inima mi-e atât de frântă, încât nu ştiu ce să fac fără ea.”
Brønlund are voie să-şi vadă copilul, sub supraveghere, doar o dată la două săptămâni, timp de două ore. Apelul ei va fi audiat pe 16 septembrie.
Mama adoptivă a lui Brønlund, Gitte, care este pe jumătate groenlandeză şi a locuit acolo până la vârsta de 37 de ani, a spus: „Se pare că nu ai voie să ai traume dacă vrei să devii mamă.”
Activiştii au cerut guvernului danez să ia măsuri urgente pentru a o ajuta pe Brønlund. Dida Pipaluk Jensen, care coorganizează o demonstraţie în capitala islandeză, în faţa ambasadei daneze, la 18 septembrie, a declarat că modul în care testele sunt utilizate asupra populaţiei groenlandeze este „îngrozitor”.
Activistii au organizat, de asemenea, un protest în sprijinul unei alte mame groenlandeze, Keira Alexandra Kronvold, al cărei caz a stârnit un val de indignare la nivel mondial după ce autorităţile daneze i-au luat cu forţa fiica, Zammi, la două ore după naştere. Ele sunt încă separate.
Despre cazul Brønlund, Pipaluk Jensen a declarat: „Unul dintre motivele invocate de municipalitate pentru luarea fiicei sale a fost trauma suferită anterior de Ivana. Mi se pare atât de nedrept să o pedepseşti pe Ivana pentru ceva pentru care nu este responsabilă.”
Laila Bertelsen, fondatoarea Foreningen MAPI, o asociaţie care ajută părinţii inuiti din Danemarca, i-a scris ministrului, îndemnând-o să intervină. Ea a scris: „Ne confruntăm aici cu un eşec atât al copilului, cât şi al mamei, care necesită o acţiune politică imediată.”
Hæstorp Andersen, care urmează să viziteze Groenlanda în septembrie, a declarat că orice municipalitate care ia în considerare plasarea unui copil de origine groenlandeză în îngrijire sau utilizarea testelor FKU asupra familiilor groenlandeze „trebuie să utilizeze în schimb o unitate specială cunoscută sub numele de VISO”.
Anya Krogh Manghezi, directoarea departamentului pentru copii şi tineret din municipalitatea Høje-Taastrup, a declarat: „Pe baza cazului şi a criticilor formulate, am analizat mai atent modul în care tratăm cazurile. Am considerat că am dat dovadă de diligenţă contactând VISO încă din ianuarie, dar trebuie să recunoaştem că ar fi trebuit să repetăm contactul, întrucât baza legală a fost stabilită în cele din urmă la trei luni după 29 aprilie 2025.
„Prin urmare, suntem acum în dialog strâns cu VISO pentru a afla cum putem obţine cât mai repede posibil sfaturi actualizate. Ne interesează doar să ne asigurăm că cerinţele legale ale familiei sunt îndeplinite şi că se găseşte cea mai bună soluţie posibilă pentru familie”, a afirmat Manghezi.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
