Sute de mii de manifestanţi au mărşăluit sâmbătă în Franţa. Mitingurile, în mare parte paşnice, au degenerat în ciocniri la Paris şi Marsilia odată cu căderea nopţii, în ciuda unei operaţiuni de securitate de amploare menite să prevină repetarea violențelor de săptămâna trecută, transmite Reuters.
Ministerul de Interne a declarat că 410.000 de persoane au participat la proteste la nivel naţional, deşi sindicatele au afirmat că cifra reală a fost de două ori mai mare, transmite News.ro.
Principala manifestaţie a avut loc la periferia sud-estică a Parisului, unde cel puţin 110.000 de persoane s-au adunat pentru a denunţa creşterea costului vieţii şi inegalitatea tot mai mare.
Atmosfera s-a deteriorat brusc după încheierea protestului. Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă împotriva unui grup de aproximativ 500 de tineri cu cagule, înainte ca aceştia să se disperseze în cele din urmă, într-o seară rece şi ploioasă.
În al doilea oraş ca mărime al Franţei, Marsilia, tinerii au dat foc la coşuri de gunoi pentru a bloca drumurile şi au aruncat cu pietre şi sticle în forţele de ordine. Poliţia a declarat că mai multe magazine au fost jefuite.
Ciocniri au izbucnit şi în Lyon, Bordeaux, Grenoble, Clermont-Ferrand, Lille, Rennes, Nantes şi Toulouse.
"În aproape fiecare marş am observat formarea acestor grupuri cu risc ridicat. Acestea s-au desprins de coloana principală şi au încercat să comită acte de violenţă", a declarat ministrul de Interne, Laurent Nunez, acuzând activiştii de extremă stânga şi bandele criminale că încearcă să provoace tulburări.
Parisul în stare de urgență
Autorităţile au mobilizat 70.000 de poliţişti şi jandarmi, cu 10.000 mai mulţi decât cu o săptămână în urmă, după ce au recunoscut că au subestimat amploarea tulburărilor din 17 octombrie.
Nunez a declarat reporterilor că violenţele au fost mai puţin intense decât cu șapte zile în urmă, când jefuitorii şi vandalii au dezlănţuit haosul.
"Ceea ce s-a schimbat a fost anticiparea", a spus el.
Nunez a adăugat că activiştii de extremă dreaptă au căutat confruntări cu grupuri de stânga în oraşele din sudul ţării, Nisa şi Montpellier, deschizând un posibil nou front în cadrul tulburărilor.
O mare parte din centrul Parisului a căpătat aspectul unui oraş aflat sub carantină, cu comercianţii care şi-au baricadat vitrinele, muzeele care şi-au închis porţile şi peste 20 de staţii de metrou închise.
Asociaţiile de afaceri au îndemnat comercianţii să rămână închişi, după ce mii de magazine şi afaceri au fost avariate sau jefuite în toată Franţa în weekendul trecut.
"Nu sunt aproape deloc clienţi, aşa că nu prea merită să rămânem deschişi", a afirmat Oskar, managerul unui magazin din Paris.
Mai multe dintre cele mai cunoscute instituţii culturale ale capitalei, printre care Luvrul, Muzeul d'Orsay şi Opera din Paris, au fost închise pe durata zilei din motive de precauţie, ceea ce a provocat frustrarea turiştilor.
"Totul este baricadat şi nu suntem prea siguri unde ar trebui să mergem", a spus Xavier Dolliole, un turist din oraşul american New Orleans.
Protestele se răspândesc în toată Europa
Tulburările la nivel naţional au început cu mici demonstraţii studenţeşti în suburbiile Parisului luna trecută, pentru a denunţa condiţiile din şcoli. Acestea s-au extins rapid într-un protest mai amplu împotriva politicilor economice ale guvernului şi au inspirat demonstraţii în ţările vecine.
Sâmbătă, poliţia belgiană a folosit gaze lacrimogene şi spray cu piper în timpul confruntărilor de la Bruxelles cu manifestanţii antiguvernamentali, protestele având loc, de asemenea, în mai multe oraşe italiene pentru al doilea weekend consecutiv, precum şi în Albania.
Acuzații la adresa guvernului francez
Liderul de extremă stânga, Jean-Luc Melenchon, care s-a alăturat mitingului de la Paris, a prezis că protestele vor continua până când preşedintele Emmanuel Macron, al cărui mandat expiră anul viitor, va aborda malaise-ul social din Franţa, una dintre cele mai bogate naţiuni din lume.
"Având în vedere situaţia actuală, cred că va ajunge să înţeleagă că acest lucru se va repeta în fiecare săptămână. Mai este încă timp ca (Macron - n.r.) să cedeze. După aceea, singurul lucru care îi va mai rămâne va fi uşa de ieşire", a declarat Melenchon reporterilor.
Mulţi manifestanţi au acuzat guvernul că a reacţionat exagerat la tulburările de săptămâna trecută, în condiţiile în care soldaţii au fost trimişi să patruleze pe Champs-Elysées, un bulevard grandios, flancat de magazine şi restaurante de lux.
"Vărsăm lacrimi pentru magazine, nu pentru oamenii care sunt sărăciţi pe tot parcursul anului", a spus Clara Lebbadi, o studentă la arte în vârstă de 22 de ani.
"Eu şi prietena mea aproape că nu am venit pentru că ne era frică, dar am venit tocmai pentru că este important să nu lăsăm represiunea să învingă", a adăugat ea.
Primul marş autorizat de sâmbătă s-a desfăşurat paşnic în Orléans, la aproximativ 120 km (75 de mile) sud de Paris, unde manifestanţii s-au adunat împotriva partidului de extremă dreaptă al Marinei Le Pen, Raliul Naţional, care organizează un congres de partid în oraş.
Un incident armat petrecut vineri la vest de Paris a accentuat tensiunile. Un bărbat înarmat, suspectat că a acţionat din ură islamofobă, a ucis o persoană şi a rănit alte patru, printre care o fetiţă de 12 ani.
"Am venit să le spunem celor de extremă dreaptă, faţă în faţă, că nu ne este frică", a declarat Bally Bagayoko, primarul oraşului Saint-Denis şi membru al partidului "Franţa neînfrântă" al lui Melenchon.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
