Oficiali de rang înalt ai Departamentului Apărării din SUA iau în considerare o propunere de a retrage până la 10.000 de soldaţi din Europa de Est, inclusiv din România şi Polonia, stârnind îngrijorare pe ambele continente că această mişcare l-ar încuraja pe preşedintele rus Vladimir Putin în agresiunea sa, au declarat pentru NBC News şase oficiali americani şi europeni care au fost informaţi cu privire la acest subiect.
Unităţile avute în vedere fac parte din cele 20.000 de persoane pe care administraţia Biden le-a desfăşurat în 2022, după invazia rusă, pentru a consolida apărarea ţărilor care se învecinează cu Ucraina. Cifrele sunt încă în discuţie, dar propunerea ar putea implica eliminarea a până la jumătate din forţele trimise de Biden, precizează NBC News, potrivit News.ro.
Aproximativ 80.000 de soldaţi americani sunt staţionaţi acum în Europa. După ce Rusia a declanşat războiul, congresmenii din ambele partide au susţinut o prezenţă militară americană puternică de-a lungul flancului estic al NATO, considerând că este un semnal important pentru Putin că Statele Unite rămân angajate în apărarea acestor state de frontieră.
Discuţiile interne privind reducerea numărului de trupe americane în România şi Polonia au loc într-un moment în care preşedintele Donald Trump încearcă să îl convingă pe Vladimir Putin să accepte o încetare a focului în Ucraina, adaugă NBC News.
Cei şase oficiali americani şi europeni, care au solicitat toţi anonimatul, au dat mai multe detalii despre propunerea luată în discuţie la Pentagon, în condiţiile în care NBC News a mai relatat despre eforturile care se fac la Departamentul Apărării pentru reducerea cheltuielilor.
Ben Hodges, general de trei stele în retragere, care a fost la comanda armatei SUA în Europa, se întreabă ce fel de analiză a fost făcută pentru a determina oficialii să ia în considerare propunerea de retragere a trupelor din regiune. „Vei avea o capacitate de descurajare mult mai mică”, a spus Hodges. „Acum, Polonia îşi măreşte în mod evident capacitatea, (la fel) românii şi alte ţări europene, dar va fi un gol care va trebui umplut”, a comentat el.
În cazul în care Pentagonul adoptă propunerea, aceasta va consolida temerile că Statele Unite îşi abandonează aliaţii de lungă durată din Europa, care consideră Rusia drept o ameninţare în creştere, au declarat oficialii europeni. Ruşii ar „evalua o reducere a forţelor americane ca o slăbire a descurajării şi le va creşte dorinţa de a se amesteca în diverse moduri în Europa”, a comentat Seth Jones, vicepreşedinte senior al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale.
Administraţia Trump a spus clar că doreşte ca aliaţii europeni să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, permiţând Statelor Unite să îşi concentreze resursele militare asupra Chinei şi a altor priorităţi.
În prima sa deplasare în străinătate în calitate de secretar al apărării, Pete Hegseth a declarat într-un discurs susţinut la Bruxelles, în februarie, că „realităţile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în principal pe securitatea Europei”. În schimb, Statele Unite se vor concentra pe securizarea frontierei sudice şi pe contracararea Chinei, a spus Hegseth. Şeful Pentagonului s-a dus atunci, în februarie, şi într-o vizită în Polonia cu ocazia deplasării în Europa.
O propunere controversată
Pe măsură ce Pentagonul suferă reduceri bugetare sub administraţia Trump, reducerea amprentei militare americane în Europa ar elibera resurse, potenţial pentru regiunea Indo-Pacific, pe care oficialii administraţiei au declarat că o văd ca pe o prioritate strategică mai mare. Anularea desfăşurării unităţilor de luptă în Europa de Est ar putea să economisească bani pentru armată, care încearcă să crească investiţiile în echipamente şi arme inovatoare.
Elbridge Colby, pe care Senatul ar urma să îl confirme în curând în funcţia de principal consilier politic şi al treilea oficial al Pentagonului, a solicitat o mai mare concentrare asupra Chinei. Colby a pledat împotriva alocării mai multor resurse Ucrainei şi a solicitat reducerea numărului de trupe din Europa în favoarea concentrării asupra ameninţării din partea Chinei.
Senatorul republican Roger Wicker, preşedintele Comitetului pentru Servicii Armate, a părut însă să critice această abordare în cadrul unei audieri care a avut loc joia trecută. „Sunt unii care cred că acum este momentul să reducem drastic amprenta noastră militară în Europa”, a spus Wicker, fără a oferi detalii. „Sunt îngrijorat de aceste opinii profund greşite şi periculoase susţinute de unii birocraţi de nivel mediu din cadrul Departamentului Apărării”, a adăugat el, fără a identifica funcţionarii. „Aceştia au lucrat urmărind retragerea SUA din Europa şi de multe ori au făcut acest lucru fără să se coordoneze cu secretarul apărării”, a adăugat senatorul.
Un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a răspuns la o cerere de comentarii, iar armata a refuzat să comenteze, precizează NBC News.
„Preşedintele revizuieşte constant desfăşurările şi priorităţile pentru a se asigura că America rămâne pe primul loc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, Brian Hughes, într-o declaraţie pentru NBC News.
Dar Trump a făcut campanie cu promisiunea de a pune capăt rapid războiului şi acum face presiuni pentru o încetare a focului. El a adoptat o poziţie foarte diferită în privinţa Ucrainei faţă de cea a lui Biden, care a promis să furnizeze arme şi alte ajutoare Kievului „atâta timp cât este necesar” pentru a se impune. Trump a presat Ucraina să facă concesii de la bun început. El a suspendat asistenţa militară şi de informaţii timp de o săptămână după o ciocnire publică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi nu a făcut niciun angajament specific cu privire la viitorul ajutor militar american.
Pe de altă parte, Rusia urmăreşte o reconstrucţie şi o reformă majoră a armatei sale, inclusiv modernizarea echipamentelor şi creşterea producţiei de arme, potrivit unei evaluări a serviciilor de informaţii daneze publicată în februarie. În cazul în care războiul din Ucraina se termină sau este îngheţat într-un acord de încetare a focului, Rusia ar putea fi capabilă să poarte un război la scară largă în Europa de Est în următorii cinci ani, dacă NATO nu reuşeşte să îşi consolideze apărarea, se arată în raport.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
