Klaus Iohannis: „Virusul e real, nu are culoare politică, nu dispare prin lege”
Joi a fost anunțat un nou record negativ în ceea ce privește numărul de cazuri noi de COVID-19: 614. Președintele Klaus Iohannis a făcut două apeluri, unul la politicieni și unul la cetățeni. „Virusul e real, nu are culoare politică, nu dispare prin lege, de aceea fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul legal de care este nevoie”, a spus Klaus Iohannis, care le-a transmis cetățenilor să respecte măsurile de protecție pentru a putea reveni cât mai repede la normalitate.
Iată declarația integrală a Președintelui Klaus Iohannis:
„Am transmis astăzi Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgență instituită pe întregul teritoriu al României prin cele două decrete, semnate pe 16 martie și, respectiv, 14 aprilie.
Documentul prezintă în mod sintetic și transparent acțiunile și inițiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgență pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătății cetățenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea și relansarea economiei. Totodată, documentul propune și o serie de măsuri menite să îmbunătățească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în fața unor provocări similare.
Pandemia COVID-19 a generat o criză la nivel mondial care a reclamat din partea tuturor statelor acțiuni rapide, adaptabilitate și soluții inedite. Ne aflăm astăzi la aproape jumătate de an de la momentul în care, pe 30 ianuarie, Organizația Mondială a Sănătății recunoștea riscurile majore reprezentate de epidemia cu noul coronavirus, declarând-o situație de urgență pentru sănătatea internațională, motivată de faptul că SARS-CoV-2 nu putea fi comparat cu niciun virus anterior, fiind total atipic ca manifestare a bolii, agresivitate și capacitate de transformare, dar și adaptare la mediu.
Noul coronavirus a schimbat radical viețile tuturor și a pus la încercare sistemele de sănătate, de protecție socială, precum și pe cele economice de pe întregul mapamond.
Realitatea din toate țările afectate ne arată acum, fără echivoc, că pericolul unei răspândiri masive a virusului, care să nu poată fi ținută total sub control, a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme.
România a acționat la timp și eficient. În data de 16 martie, am semnat decretul privind instituirea stării de urgență, în urma evaluării situației epidemiologice naționale și internaționale, a discuțiilor din cadrul CSAT, a consultării membrilor Guvernului și a dialogului cu specialiștii în epidemiologie și sănătate publică, protejarea și siguranța cetățenilor fiind obiectivul fundamental.
Unica rațiune a acestor măsuri restrictive a fost evitarea unui scenariu negru, caracterizat printr-un val masiv de victime și îmbolnăviri, un scenariu care ar fi fost inevitabil mai ales în condițiile în care România nu avea niciun fel de stocuri medicale pentru situații de urgență, iar toate statele lumii erau angrenate într-o cursă contra cronometru pentru achiziția acelorași resurse sanitare.
De asemenea, în evaluarea situației și aprecierea necesității instituirii stării de urgență, am luat în considerare una dintre caracteristicile esențiale care diferențiază România de celelalte state europene, și anume existența celei mai numeroase diaspore din Europa. În contextul pandemiei, revenirea pe teritoriul național a unui număr important de români din diaspora, inclusiv din zone puternic afectate de epidemie, a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru autoritățile române și un argument pentru instituirea stării de urgență.
Într-un context dominat de evoluții nefavorabile, a fost nevoie de o intervenție rapidă, coordonată și eficientă din partea autorităților pentru sprijinirea populației și a agenților economici, precum și de un comportament responsabil și solidar din partea cetățenilor. Evoluția situației epidemiologice la nivel național a condus la evidențierea unor carențe majore în cele mai importante sisteme ale statului, în special în cel medical, unde s-a constatat lipsa materialelor care să acopere și nevoile urgente, esențiale.
Mai mult, pandemia a scos la iveală o serie de fragilități sistemice, precum o economie națională puternic dezechilibrată, lipsa investițiilor publice, productivitate scăzută și o capacitate administrativă redusă.
Criza COVID-19 a pus o presiune uriașă pe marile sisteme publice, care, ani la rând, au fost subfinanțate și, uneori, gestionate fără simț de răspundere. Diletantismul și lipsa de responsabilitate a guvernărilor anterioare au avut un impact negativ asupra capacității statului de a răspunde unei asemenea amenințări. Din cauza vulnerabilităților sistemice, efortul autorităților române de a gestiona o criză de o asemenea anvergură a fost cu atât mai anevoios.
În pofida acestor condiții deosebite, instituțiile implicate direct în managementul crizei au reușit, prin implementarea unor măsuri dure, excepționale, să diminueze efectele negative ale epidemiei COVID-19, acționând rapid, proporțional și eficient. Acest lucru ar fi fost imposibil fără profesionalismul și dedicarea personalului medical.
Datorită modului în care toți actorii implicați și, în special, cei aflați în prima linie și-au făcut datoria, a fost evitată o criză sanitară de proporții și au fost salvate numeroase vieți omenești.
De asemenea, răspunsul cetățenilor la apelul autorităților a fost unul covârșitor pozitiv. Prin modul responsabil și rațional în care s-au raportat la ansamblul de măsuri sanitare instituite, românii au dovedit că au înțeles gravitatea situației și necesitatea respectării măsurilor adoptate. Deși restricțiile impuse au fost fără precedent în perioada postdecembristă, justețea și proporționalitatea acestora au fost întărite și de comportamentul majorității cetățenilor, care le-au asimilat și le-au integrat în viața lor de zi cu zi.
La rândul lor, sectorul neguvernamental și cel economic s-au alăturat demersului statului de a face față epidemiei, contribuția acestora fiind semnificativă.
Pe durata stării de urgență, m-am consultat permanent cu Guvernul și am participat constant la videoconferințe cu autoritățile, cu managerii de spitale, cu prefecții și șefii instituțiilor publice deconcentrate pentru a afla în mod direct care sunt problemele cu care se confruntă și pentru a mă asigura că măsurile instituite sunt suficiente. Toate aceste evenimente au fost anunțate în mod transparent, iar rezultatul dialogului cu autoritățile din domeniu a fost, de fiecare dată, comunicat public.
Prin promptitudinea reacției autorităților la criza sanitară, prin cadrul excepțional creat odată cu instituirea stării de urgență, precum și prin măsurile luate, România s-a dovedit a fi una dintre țările cu capacitatea instituțională de a gestiona în mod adecvat riscurile asociate COVID-19 și de a acționa rapid, oportun și corect pentru limitarea răspândirii epidemiei. Astfel, datele statistice de la nivel mondial și european relevă faptul că, deși nu dispune nici pe departe de resursele financiare și materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene și nici de un sistem sanitar performant, România a gestionat în mod eficient această criză sanitară în timpul stării de urgență.
Totuși, această pandemie ne-a pus în față tabloul a 30 de ani de eșecuri în organizarea și administrarea statului român. Sunt carențe majore, imposibil de suplinit în doar câteva luni. Efortul de construcție a unui stat eficient va fi unul de durată, de aceea reformarea marilor sisteme publice nu mai poate fi amânată la nesfârșit. Pașii mari care s-au făcut acum, în direcția unei ample digitalizări, de exemplu, trebuie continuați în mod accelerat.
Tot ce s-a dovedit în această perioadă că nu funcționează trebuie așezat pe baze corecte. Tocmai de aceea, o parte importantă a informării pe care am trimis-o Parlamentului este reprezentată de un set de măsuri propuse pentru ca, în viitoare situații de criză, valorificând lecțiile acestei experiențe, statul să dispună de o capacitate crescută de răspuns pentru a proteja eficient cetățeanul.
Și, pentru că am ajuns la acest capitol, țin să menționez una dintre marile probleme cu care ne-am confruntat și, iată, ne confruntăm în continuare, anume lipsa unei legislații coerente și bine gândite. Am fost nevoiți să gestionăm această pandemie cu legi slabe și sumar croite, astfel că, în cele mai critice momente sanitare, a trebuit să ajustăm din mers și legislația.
În viața unui stat, există situații excepționale care impun măsuri excepționale, situații în care chiar paradigma acțiunii statale se schimbă. Fără îndoială, regimul stării de urgență a fost gândit de legiuitorul constituant astfel încât să asigure un răspuns prompt la un pericol iminent pentru cetățeni sau chiar pentru însuși statul român. Tocmai din acest motiv, întregul cadru normativ al măsurilor excepționale, pe de o parte, trebuie regândit și aliniat cu arhitectura constituțională, iar, pe de altă parte, trebuie să cuprindă instrumente suficiente pentru o acțiune promptă și eficientă a autorităților.
Prin Constituție, în situații de criză sanitară, statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătății publice. În realizarea acestei obligații, soluțiile legislative, pe lângă faptul că trebuie să asigure un just echilibru între drepturile și libertățile concomitent garantate și protejate de stat, trebuie să asigure și depășirea crizei.
De aceea, în spiritul Constituției, fac un apel la colaborare loială între instituțiile fundamentale ale statului. Acum nu este momentul disputelor politice și al orgoliilor. Interesul comun al tuturor, în acest moment, trebuie să fie, mai presus de orice, salvarea vieții românilor și protejarea cetățenilor țării noastre. În astfel de momente de cumpănă pentru o întreagă țară, politicienii din toate partidele trebuie să fie la înălțimea funcțiilor deținute.
Vedem permanent în ultimele săptămâni tot felul de contre și dispute despre o măsură sau alta. România și românii au nevoie din partea politicienilor nu doar de verva discursurilor politice, uneori subsumate interesului de campanie, ci de argumente raționale, solide, de disponibilitate de a asculta experții din domeniu și de a găsi soluțiile cele mai bune pentru societate.
Este nevoie ca împreună, uniți, autorități, politicieni, jurnaliști, societate civilă, dincolo de viziunile care ne despart, să transmitem cetățenilor un mesaj unitar. Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege și nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenței lui. De aceea, fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru ca autoritățile să acționeze pentru protejarea sănătății oamenilor.
Dragi români,
Am intrat, de aproape o jumătate de an deja, într-o perioadă cu extrem de multe incertitudini și este absolut normal să resimțim nesiguranță și să ne dorim ca totul să revină cum a fost. Și eu îmi doresc asta. Deocamdată însă acest lucru, din păcate, nu este posibil. Avem soluții pentru a ne relua viețile cât mai aproape de normalitate, însă ține de responsabilitatea fiecăruia dintre noi să reușim acest lucru. Oricâte eforturi ar face statul, sănătatea noastră, a tuturor, ține și de conștiința fiecăruia.
Să purtăm mască, să respectăm distanțarea fizică și să ne spălăm des pe mâini! Asta ne spun medicii.
Aceste trei măsuri nu sunt menite să ne facă viața mai grea, ci, dimpotrivă, să ne protejeze. Ele ne asigură libertatea de a face în siguranță aproape toate activitățile de care ne bucuram înainte de pandemie. Să nu pierdem ceea ce am câștigat deja! Suntem o națiune puternică și putem să trecem împreună cu bine și peste această perioadă.
Vă mulțumesc și vă doresc tuturor multă sănătate!”
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM. Ca să știi!
