Președintele Klaus Iohannis atrage atenția Guvernului că nu e de ajuns să aloce 2% din PIB pentru Apărare. Șeful statului a participat la un eveniment dedicat NATO la Palatul Cotroceni și avertizează Executivul că nu a cheltuit banii primiți pentru înzestrarea armatei așa cum trebuie. Procedura de achiziție a corvetelor multifuncționale a fost suspendată în ianuarie de către MApN în ianuarie.
Iată alocuțiunea Președintelui României, Klaus Iohannis, susținută în cadrul conferinței internaționale „Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări și strategii pentru coerența măsurilor din regiunea Mării Baltice și a celor din regiunea Mării Negre”:
„Doamnelor și domnilor,
Acum șapte decenii a avut loc un moment istoric, care a creat condițiile pentru existența unei lungi perioade de pace şi prosperitate, printr-un angajament politic şi militar solid, fără precedent, bazat pe valori şi principii comune.
Acest angajament este la fel de important acum ca şi atunci. Acum, ca și atunci, relația transatlantică dă forță Alianței, oferind posibilitatea adaptării constante a acesteia.
Tema propusă de CEPA pentru dezbaterea de astăzi este deosebit de oportună.
Vom discuta despre întărirea flancului estic al NATO, analizând provocările și identificând strategiile pentru a asigura coerența măsurilor de apărare din regiunea Mării Baltice cu cele din regiunea Mării Negre – toate acestea fiind condiții esențiale pentru întărirea eficientă a flancului estic al NATO.
Involuțiile de securitate din regiunea Mării Negre, ca urmare a acțiunilor Rusiei din ultimii ani, sunt bine cunoscute de către noi toți. Din păcate, dezvoltările recente nu oferă premisele revenirii la o stare de normalitate. Dimpotrivă, sunt exemple edificatoare ale potențialului de escaladare existent în regiune.
Zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte înghețate și tensiuni latente. În plus, constatăm accentuarea climatului de confruntare, militarizarea avansată a Mării Negre și intensificarea acțiunilor hibride, deosebit de periculoase prin efectele lor, care ne vizează atât pe noi, cât și pe partenerii noștri și ai NATO din regiune.
Toate aceste realități au implicații majore, care depășesc arealul Mării Negre, afectează spațiul european și erodează arhitectura de securitate euroatlantică în ansamblul său.
Vreau să fiu foarte clar: securitatea în regiunea Mării Negre și pe întregul flanc estic se reflectă direct asupra securității euroatlantice. Orice deficiență, orice vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianței, ca întreg, și invită, pur și simplu, la acțiuni ostile.
Este pregătită Alianţa să facă faţă acestor provocări şi să furnizeze răspunsuri concrete unui mediu tot mai impredictibil? A demonstrat, până acum, că da: dovezile concrete sunt măsurile adoptate şi implementate începând din 2014, continuând cu cele din 2016, la Summitul de la Varşovia, și apoi la Summiturile de la Bruxelles din 2017 şi 2018.
Dar nu este suficient! Pentru regiunea Mării Negre se impune, pe mai departe, o abordare articulată și coordonată în termeni politici, operaționali și privind capabilitățile, pentru a restabili echilibrul și a descuraja acțiunile ostile.
De aceea, am susținut personal și voi continua să susțin cu fermitate o prezență aliată unitară, consolidată și mai ales coerentă pe întregul flanc estic.
O astfel de prezență este necesară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, pentru a realiza o postură eficientă de descurajare și apărare a NATO.
Rezultatele măsurilor destinate regiunii Mării Negre adoptate la ultimele Summituri NATO sunt vizibile: în domeniul terestru - prin structurile aliate deplin operaționale pe care le găzduim la Craiova și în București -, iar în domeniile maritim și aerian - prin activitățile pe care forțele armate române și cele aliate le desfășoară împreună.
În 2016 am decis, la Varșovia, consolidarea profilului regiunii Mării Negre pe agenda NATO, iar la Summitul de la Bruxelles din 2018 Alianța a organizat, pentru prima dată, inclusiv la inițiativa României, un Consiliu Nord-Atlantic dedicat situației de securitate de la Marea Neagră.
Tot la Bruxelles, anul trecut, am adoptat documente care reflectă unitar conceptul de prezență înaintată pe flancul estic și menționează creșterea prezenței și activității maritime a NATO la Marea Neagră, precum și păstrarea perspectivelor de dezvoltare a acestora.
În acest context, salut desfășurarea, între 5 și 13 aprilie, a celui mai mare exercițiu naval NATO din Marea Neagră de până acum.
Eu am fost vinerea trecută la Constanța, pentru a-i întâlni pe participanții la Exercițiul «Sea Shield 2019» și pentru a primi direct impresiile și evaluările comandanților de acolo. Niște întâlniri foarte bune.
Toate aceste decizii demonstrează înțelegerea clară, la nivel aliat, ca urmare a eforturilor noastre, a realității strategice că regiunea Mării Negre este vitală pentru tot spațiul euroatlantic.
Caracterul strategic al Mării Negre trebuie să se reflecte adecvat în coerență crescută, care este esențială, de-a lungul întregului flanc estic.
Totodată, o abordare strategică a regiunii Mării Negre presupune, în plan operativ, monitorizarea atentă, permanentă, a evoluțiilor regionale, consolidarea posturii NATO, precum și consolidarea capacităților de apărare și creșterea rezilienței partenerilor Alianței – și vorbesc, desigur, de Ucraina, Georgia și Republica Moldova.
Din această perspectivă, salut măsurile decise în acest scop la ministeriala de externe de la începutul lunii, de la Washington.
Deciziile cu relevanță operațională pe care le-am adoptat la Summitul NATO de la Bruxelles și pe care, recunosc, le-am susținut cu putere, ca Președinte al României, trebuie valorificate pentru a consolida componentele aliate de pe teritoriul nostru, în special Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova, pentru a avea o prezență substanțială a navelor aliate în Marea Neagră și pentru a intensifica misiunile de poliție aeriană în regiune.
Nu în ultimul rând, prezența aliată din regiunea Mării Baltice și cea din regiunea Mării Negre trebuie să opereze eficient la toate nivelurile, având la bază aranjamente de comandă și control coerente.
Astfel, inițiativa României, recunoscută la ultimul Summit NATO, de a constitui o capabilitate multinațională de comandă și control, de nivel corp, ca parte a Structurii de Forțe, vine să completeze arhitectura aliată din regiune.
Reuniunea NATO la nivel înalt de la Londra, care va avea loc în decembrie a acestui an, reprezintă o nouă oportunitate pentru a continua procesul de adaptare a NATO, de o manieră coerentă, inclusiv pe flancul estic și, sigur, în regiunea Mării Negre.
Doamnelor și domnilor,
După cum bine știți, România își ia în serios rolul de stat membru NATO, iar eu sunt ferm angajat - încă de la începutul mandatului - în susținerea credibilității țării noastre la nivel aliat.
Ne respectăm angajamentele asumate în cadrul NATO.
Suntem în al treilea an consecutiv în care alocăm 2% din PIB pentru Apărare, în baza acordului politic pe care l-am inițiat la preluarea mandatului meu de Președinte al României, în 2015.
Dar nu este suficient!
Am spus-o și o repet: atenționez Guvernul României și mai ales Ministerul Apărării să acționeze mult mai eficient pentru realizarea programelor esențiale de achiziții strategice la care ne-am angajat, astfel încât să fie asigurată cheltuirea completă și cu folos a sumelor alocate.
Cred cu tărie că este în interesul României să-și consolideze capabilitățile naționale de apărare, pentru ca cetățenii României să fie în siguranță.
Doamnelor și domnilor,
Valoarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii și întărirea relației transatlantice, excelentele relații cu ceilalți aliați din NATO, precum și cooperarea complementară a NATO cu Uniunea Europeană – toate acestea reprezintă necesități și, totodată, garanții pentru gestionarea eficientă a provocărilor de securitate actuale.
Eu vă mulțumesc și vă doresc, în continuare, discuții foarte bune!”
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM. Ca să știi!
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
