Parlamentul israelian a adoptat luni o lege care face din pedeapsa cu moartea o sentinţă implicită pentru palestinienii condamnaţi de tribunalele militare pentru atacuri mortale, îndeplinind o promisiune a aliaţilor de extremă dreapta ai prim-ministrului Benjamin Netanyahu, ceea ce a stârnit imediat numeroase reacţii, Hamasul chemând la atacuri de răzbunare, relatează Reuters şi The Associated Press.
Textul este conceput special pentru a se aplica doar palestinienilor găsiţi vinovaţi de atacuri sau atentate anti-israeliene soldate cu decese.
Legea prevede pedeapsa cu moartea - prin spânzurare - ca pedeapsă implicită pentru palestinienii din Cisiordania condamnaţi pentru crime cu motivaţie naţionalistă.
De asemenea, aceasta oferă instanţelor israeliene posibilitatea de a aplica pedeapsa cu moartea cetăţenilor israelieni condamnaţi pentru acuzaţii similare - o formulare care, potrivit experţilor juridici, limitează efectiv cercul persoanelor care pot fi condamnate la moarte la cetăţenii palestinieni ai Israelului şi îi exclude pe cetăţenii evrei, relatează News.ro.
În instanţele civile din Israel, noua legislaţie prevede fie închisoarea pe viaţă, fie pedeapsa cu moartea pentru orice persoană condamnată pentru „provocarea deliberată a morţii unei persoane cu intenţia de a pune capăt existenţei Israelului”.
Măsura a fost promovată de Itamar Ben-Gvir, ministrul de extremă dreapta al securităţii naţionale, care a purtat insigne în formă de ştreang în perioada premergătoare votului.
„Aceasta este o zi a dreptăţii pentru cei ucişi, o zi a descurajării pentru duşmani”, a declarat Ben-Gvir în parlament. „Cine alege teroarea, alege moartea”, a avertizat el.
În încercarea de a preveni reacţiile negative la nivel internaţional, Netanyahu a cerut ca unele elemente ale legislaţiei să fie atenuate, a relatat presa israeliană. Totuşi, el a venit personal în Knesset şi a votat în favoarea proiectului de lege, care a obţinut sprijinul a 62 dintre cei 120 de membri ai Knessetului.
După votul final, parlamentarii au izbucnit în urale şi s-au ridicat în picioare, plini de bucurie. Netanyahu, care a rămas la locul său, nu a reacţionat şi nici nu a luat cuvântul imediat.
Ce prevede proiectul de lege?
Experţii afirmă că legislaţia conţine două elemente cheie care vor limita efectiv aplicarea pedepsei cu moartea la palestinieni.
În primul rând, proiectul de lege face din pedeapsa cu moartea o pedeapsă implicită pentru crimele naţionaliste judecate în instanţele militare, care judecă doar palestinieni din Cisiordania şi nu cetăţeni israelieni. Acesta prevede că doar în circumstanţe speciale judecătorii militari pot schimba sentinţa în închisoare pe viaţă. De asemenea, oferă instanţelor civile israeliene un grad mai mare de clemenţă în pronunţarea sentinţelor, judecătorii având opţiunea de a alege între pedeapsa cu moartea şi închisoarea pe viaţă.
Al doilea element este modul în care proiectul de lege defineşte infracţiunea pedepsită cu moartea: uciderea motivată de respingerea existenţei statului Israel. Astfel, se va aplica în instanţele israeliene, dar numai activităţilor teroriste motivate de dorinţa de a submina existenţa Israelului. Or, asta înseamnă că evreii nu vor fi acuzaţi în temeiul acestei legi.
Legea nu se va aplica retroactiv în cazul niciunui deţinut aflat în prezent în custodia Israelului, inclusiv în cazul militanţilor conduşi de Hamas care au atacat ţara la 7 octombrie 2023, declanşând războiul dintre Israel şi Hamas în Fâşia Gaza.
Israelul a abolit pedeapsa cu moartea pentru crimă în 1954. Singura persoană executată vreodată în Israel în urma unui proces civil a fost Adolf Eichmann, unul dintre arhitecţii Holocaustului nazist, în 1962.
Legislaţia adoptată a atras critici internaţionale la adresa Israelului, care se află deja sub lupa comunităţii internaţionale din cauza violenţelor crescânde ale coloniştilor evrei împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată.
Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a condamnat legea ca fiind o încălcare a dreptului internaţional şi o încercare sortită eşecului menită să intimideze palestinienii. „Astfel de legi şi măsuri nu vor frânge voinţa poporului palestinian şi nu îi vor submina hotărârea”, a declarat biroul lui Abbas într-un comunicat. „Nici nu îi vor descuraja să-şi continue lupta legitimă pentru libertate, independenţă şi înfiinţarea unui stat palestinian independent cu Ierusalimul de Est drept capitală”, transmite Abbas.
Grupările militante palestiniene Hamas şi Jihadul Islamic au chemat palestinienii să lanseze atacuri ca răzbunare pentru această lege.
Legislaţia, care prevede că va intra în vigoare în 30 de zile, se va confrunta cu siguranţă cu contestaţii juridice care ar putea bloca punerea sa în aplicare.
Principalele grupuri pentru drepturile omului din Israel au condamnat legea ca fiind „un act de discriminare instituţionalizată şi de violenţă rasistă împotriva palestinienilor”.
Asociaţia pentru Drepturile Civile din Israel a declarat că a depus un recurs împotriva legii la Curtea Supremă a Israelului. Această asociaţie a calificat legislaţia drept „discriminatorie prin natura sa” şi a afirmat că parlamentul a adoptat-o „fără autoritate juridică” asupra palestinienilor din Cisiordania, care nu sunt cetăţeni israelieni.
Amichai Cohen, cercetător principal la Centrul pentru Valori şi Instituţii Democratice al Institutului pentru Democraţie din Israel, a declarat că, în conformitate cu dreptul internaţional, parlamentul israelian nu ar trebui să legifereze în Cisiordania, care nu este teritoriu suveran israelian.
Mulţi membri ai coaliţiei de extremă dreapta a lui Netanyahu doresc anexarea Cisiordaniei la Israel.
Legea este cea mai recentă măsură luată de coaliţia naţionalist-religioasă a lui Netanyahu care a stârnit îngrijorarea aliaţilor occidentali ai Israelului. Aceştia au criticat, de asemenea, violenţa coloniştilor împotriva palestinienilor din Cisiordania.
Chiar înainte de vot, proiectul de lege a atras critici din partea miniştrilor de externe ai Germaniei, Franţei, Italiei şi Marii Britanii, care au afirmat că acesta are un caracter „de facto discriminatoriu” faţă de palestinieni şi subminează principiile democratice ale Israelului.
Un grup de experţi ai ONU a declarat că proiectul de lege include definiţii vagi ale termenului „terorist”, ceea ce înseamnă că pedeapsa cu moartea ar putea fi aplicată pentru „comportamente care nu sunt cu adevărat de natură teroristă”.
Partidul Puterea Evreiască al lui Ben-Gvir susţine că pedeapsa cu moartea îi va descuraja pe palestinieni să comită atacuri mortale împotriva israelienilor sau să încerce răpiri cu scopul de a influenţa acordurile de schimb pentru palestinienii închişi în închisorile israeliene.
Amnesty International, care monitorizează ţările ce impun legi prevăzând pedeapsa cu moartea, afirmă că „nu există dovezi că pedeapsa cu moartea este mai eficientă în reducerea criminalităţii decât închisoarea pe viaţă”.
Proiectul de lege a stârnit, de asemenea, obiecţii din partea profesioniştilor din sistemul juridic israelian pe tot parcursul procesului legislativ, aceştia susţinând că este neconstituţional, ceea ce creşte probabilitatea ca Curtea Supremă să îl respingă.
54 de ţări din întreaga lume permit pedeapsa cu moartea, inclusiv câteva democraţii precum Statele Unite şi Japonia, potrivit Amnesty International. Organizaţia afirmă că tendinţa globală privind pedeapsa cu moartea este spre abolire, 113 ţări interzicând-o deja.
Grupul israelian pentru drepturile omului B'Tselem afirmă că tribunalele militare din Cisiordania, unde palestinienii sunt judecaţi pentru presupuse crime, au o rată de condamnare de 96% şi au un istoric de obţinere a mărturisirilor prin tortură.
Ben-Gvir, care a fost condamnat în 2007 pentru incitare la rasism împotriva arabilor şi pentru sprijinul acordat grupării Kach, aflată pe listele negre ale terorismului din Israel şi SUA, a promovat o reformă a închisorilor care a dus la acuzaţii de abuzuri asupra deţinuţilor palestinieni.
El a făcut din pedeapsa capitală pentru militanţii palestinieni o promisiune principală în campania sa electorală din 2022 şi, de la preluarea mandatului, a susţinut public unii soldaţi israelieni anchetaţi pentru suspiciuni de folosire excesivă a forţei împotriva palestinienilor.
Următoarele alegeri naţionale sunt programate pentru octombrie 2026.
Consiliul Europei a denunţat luni un „grav pas înapoi” după votarea în Parlamentul israelian a unei legi care instituie „pedeapsa cu moartea pentru terorişti”, concepută special pentru a se aplica doar palestinienilor.
„Intrarea în vigoare a acestei legi ar marca o îndepărtare suplimentară a Israelului de cadrul de valori cu care a ales să se asocieze de-a lungul istoriei”, a declarat într-un comunicat Alain Berset, secretarul general al instituţiei care veghează asupra drepturilor omului pe continent.
„Pedeapsa cu moartea constituie un anacronism juridic incompatibil cu standardele contemporane în materie de drepturile omului. În plus, orice aplicare cu caracter discriminatoriu este inacceptabilă într-un stat de drept”, adaugă Alain Berset.
Elveţianul a îndemnat Israelul, în zadar, să nu adopte această lege dorită de extrema dreaptă şi aprobată de prim-ministrul Benjamin Netanyahu.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
