Conform datelor Eurostat, în anul 2023, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care părăsesc prematur sistemul de educație și formare profesională în Uniunea Europeană a scăzut la 9.5%. Această scădere constantă, de la 11.8% în 2013, aduce statele membre ale UE mai aproape de obiectivul stabilit pentru 2030, de a reduce rata abandonului școlar sub 9.0%. Cu toate acestea, România rămâne la coada clasamentului, cu o rată alarmantă de 16.6%, cea mai ridicată din UE, depășită doar de Spania (13.7%) și Germania (12.8%).
Diferențe de gen în abandonul școlar
Datele arată că mai mulți tineri decât tinere părăsesc sistemul educațional timpuriu: 11.3% dintre bărbați față de 7.7% dintre femei. Deși aceste procente sunt în scădere față de 2013 (13.6% pentru bărbați și 10.0% pentru femei), diferențele persistă. În majoritatea țărilor UE, inclusiv România, rata abandonului școlar este similară între tineri și tinere, diferența fiind de doar ±0.2 puncte procentuale.
Țările fruntașe și codașe
În 2023, 16 țări din UE au atins deja obiectivul de 9.0% stabilit pentru 2030, cele mai mici rate ale abandonului școlar fiind înregistrate în Croația (2.0%), Polonia și Grecia (3.7% fiecare), și Irlanda (4.0%). La polul opus, România, cu 16.6%, rămâne printre țările cu cele mai mari rate ale abandonului școlar, alături de Spania și Germania.
Ce arată aceste date pentru România
România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește educația tinerilor. În ciuda eforturilor și programelor implementate pentru a reduce rata abandonului școlar, cifrele rămân îngrijorătoare. Aceasta nu este doar o problemă educațională, ci și una socială și economică, având în vedere că tinerii care părăsesc sistemul educațional timpuriu au șanse mai mici de a obține locuri de muncă bine plătite și sunt mai predispuși la excluziune socială.
Cauzele abandonului școlar în România
Printre cauzele abandonului școlar ridicat în România se numără sărăcia, lipsa accesului la resurse educaționale adecvate, migrația părinților și calitatea slabă a infrastructurii școlare, mai ales în zonele rurale. De asemenea, există o corelație puternică între abandonul școlar și mediul familial, unde lipsa de susținere și de modele pozitive contribuie la renunțarea timpurie la educație.
România trebuie să depună eforturi concertate pentru a reduce rata abandonului școlar, asigurându-se că toți tinerii au acces la o educație de calitate, ceea ce va contribui în mod direct la dezvoltarea economică și socială a țării.
Comparație între 2013 și 2023
Comparând anii 2013 și 2023, se observă că România a avut o evoluție nesemnificativă în reducerea ratei abandonului școlar. În timp ce media UE a scăzut de la 11.8% în 2013 la 9.5% în 2023, adică o reducere de 2.3 puncte procentuale, România rămâne la un nivel extrem de ridicat, cu 16.6% în 2023. Aceasta reflectă o incapacitate de a implementa măsuri eficiente și de a crea un mediu educațional favorabil pentru toți tinerii. Spre deosebire de alte țări precum Portugalia și Spania, care au înregistrat scăderi semnificative de -10.9 pp și -9.9 pp respectiv, România continuă să se confrunte cu provocări majore în acest domeniu esențial.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
