Scurgerile masive de apă de pe versanți, în urma ploilor torențiale din ultimele zile, au fost favorizate și de tăierile de păduri din zonele respective, spune ministrul Mediului, Tanczos Barna la Digi24. România pierde, în fiecare oră, peste 3 hectare de pădure, avertizează ONG-urile de specialitate. Marea problemă o reprezintă defrişările masive, legale sau ilegale. Iar toate acestea se întâmplă pentru că nu există o legislație care să limiteze dispariţia „aurului verde” și pentru că hoții de lemne acționează de multe ori având protecție la nivel de autorități, după cum au demonstrat jurnaliști care au documentat anchete de-a lungul vremii.
Pădurile reprezentau, acum doi ani, 38% din suprafața Uniunii Europene, iar în cinci țări, mai mult de jumătate din teritoriu era acoperit de păduri. La polul opus, România, Malta, Olanda și Irlanda sunt în topul statelor cu cea mai redusă suprafață împădurită din UE.
Mihaela Brazdeș, jurnalist Digi24: Cele mai recente date sunt cele din 2019, și nu sunt deloc îmbucurătoare, pentru că vedem că în fiecare oră în România se taie peste trei hectare de pădure. Cum stăm din acest punct de vedere și ce faceți pentru a stopa, a încetini acest fenomen?
Tanczos Barna, ministrul Mediului: Ar trebui să combat 90% din afirmațiile dumneavoastră. În anumite locații, mai ales în zonele de deal și de munte, acestea pot fi cauzate de tăierileistorice de păduri. Pot să afirm fără să exagerez că acele vremuri, cu defrișările masive unde au dispărut păduri de pe versanți, unde sute de hectare au fost tăiate ilegal, au apus. Nu mai există asemenea tăieri în țară.
Am rugat și ONG-urile, începând de anul trecut, să-mi arate din 2021 sau 2022 un caz de tăiere masivă, ilegală, de zeci sau sute de hectare. Asemenea fapte nu se mai comit, pentru că măsurile luate de Parlament - legislația înăsprită, pedepsele majorate, incriminarea acestor tăieri și introducerea SUMAL 2, împreună au stopat un fenomen care a caracterizat România acum 5 sau 10 ani.
Într-adevăr, există în continuare tăieri ilegale, dar ele sunt în zonele unde se exploatează legal, și de unde hoții mai încearcă să suplimenteze cantitățile tăiate și să transporte pe drumurile publice. Multe dintre aceste fapte sunt prinse, sunt peste 20 de mii de controale desfășurate de organele de anchetă – poliție și gardă forestieră, anual, și au fost dublate practic contravențiile, au fost dublate și sancțiunile penale.
Mihaela Brazdeș: Putem să facem o comparație, cu ce se întâmpla în 2019, atunci când 3 hectare de pădure dispăreau în fiecare oră, și care este situația acum?
Tanczos Barna: Este o analiză aberantă, pentru că acolo unde se taie la ras, se și plantează. În România, dacă această cifră ar fi adevărată, ar fi trebuit să dispară toate pădurile, să nu mai avem niciun hectar de pădure în țară.
Este o analiză greșită. Se ia în calcul doar suprafața tăiată și nu se ia în calcul suprafața plantată și creșterea anuală.
Pot să afirm fără să exagerez, că suprafața plantată este cel puțin egală cu suprafața tăiată. Masa lemnoasă care crește în pădurile României este mai mare decât cea exploatată, iar procentul mic față de celelalte state membre UE, în ceea ce privește terenul forestier, este cauzat de județele în care nu există păduri.
Dacă ne uităm pe harta României, în ultimii 100 de ani a dispărut pădurea în sudul țării. În aceste județe au fost tăiate 80-90 la sută dintre păduri, în zona de sud deșertificarea a luat amploare tocmai pentru că s-a intensificat activitatea agricolă, și acolo avem județe cu 5, cu 10 la sută suprafață forestieră. Motiv pentru care, în PNRR am propus înființarea a 57.000 de hectare de păduri care să fie preponderent instalate în aceste județe, pentru a compensa tăierile istorice din aceste regiuni.
În zona Carpaților, a Transilvaniei, suprafețele cu păduri sunt de peste 40%. Sunt județe unde suprafața împădurită ajunge la 50% sau e chiar mai mare.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
