Înalta Curte de Casație și Justiție contestă la Curtea Constituțională a României legea ce instituie sancțiuni adiționale pentru indivizii condamnați care evadează din țară în încercarea de a evita executarea pedepsei în închisoare. Instanța supremă afirmă că acest act normativ este în totalitate neconstituțional și încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la libertate.
"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x nr.675/2023). Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secţiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (3) din Constituţia României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituţie privitor la neretroactivitatea legii", se arată într-un comunicat al Instanţei supreme.
Legea fugarilor a fost adoptată pe 29 noiembrie de Camera Deputaţilor şi a fost trimisă preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Marți, 5 decembrie 2023, este ultima zi în care ICCJ mai putea sesiza Curtea Constituțională.
Legea fugarilor introduce modificări în Codul penal, stipulând că persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de 7 zile pentru a-și începe executarea pedepsei, vor primi o pedeapsă suplimentară cuprinsă între 6 luni și 3 ani pentru o infracțiune similară celei de evadare. Potrivit proiectului de lege, "Evadarea din starea legală de reținere sau deținere se sancționează cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. În cazul evadării cu folosirea de violențe sau arme, pedeapsa poate ajunge la închisoare de la 1 la 5 ani, însoțită de interzicerea exercitării unor drepturi."
Termenul "evadare" include neprezentarea nejustificată a unei persoane condamnate la locul de detenție după expirarea perioadei legale de libertate, părăsirea fără autorizare a locului de muncă situat în afara locului de deținere, sau încălcarea obligației persoanei aflate în arest la domiciliu de a nu părăsi imobilul sau de a nu respecta itinerarul și condițiile de deplasare stabilite prin lege.
De asemenea, se consideră evadare și nerespectarea obligației persoanelor condamnate la închisoare pe viață sau la pedeapsa închisorii de a se prezenta la poliție în termen de 7 zile pentru punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Proiectul de lege prevede că pedeapsa pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa neexecutată la momentul evadării.
Printre cei care figurează pe lista "fugarilor," care au părăsit România înainte de a-și ispăși pedeapsa pentru corupție, se numără Cătălin Cherecheș, Elena Udrea, Sorin Oprescu, Dragoș Săvulescu, Alina Bica, Daniel Dragomir, Cristian Rizea, Marian Zlotea și fostul deputat UDMR Olosz Gergely.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
