Femeile rămân insuficient reprezentate în politica din România, deși numărul acestora în viitorul Parlament a crescut comparativ cu legislatura precedentă. Potrivit listelor preliminare publicate de Biroul Electoral Central, dar încă nevalidate, 101 femei vor ocupa funcții de senator sau deputat, reprezentând aproximativ 21% din totalul parlamentarilor.
Cele mai multe femei parlamentare provin din rândul Partidului Social Democrat (PSD) și Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), formațiunile clasate pe primele două locuri la alegerile din 1 decembrie. La polul opus se află Partidul Național Liberal (PNL), care are cel mai mic număr de femei în legislativ, conform unei analize realizate de Snoop.ro.
Deși România înregistrează un progres față de legislatura anterioară, țara se află în continuare sub media europeană de 25% în privința reprezentării femeilor în parlamentele naționale. În plus, un raport din 2023 al Institutului European pentru Egalitate de Gen plasează România pe ultimul loc în clasamentul egalității de gen la nivel european și pe penultimul loc la capitolul „puterea politică a femeilor”.
Femeile reprezinta o categorie dezavantajată, nu doar în politică, ceea ce trannsmite un puternic semnal de alarmă, spune pentru știrile DigiFM, Anca Hendea, Secretar de Stat în Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
„Conform tuturor definițiilor acceptate în mediul academic, în ghidurile proiectelor europene, în actele normative, femeile reprezintă un grup vulnerabil, deci o categorie dezavantajată, nu doar în reprezentarea lor în politică. Ceea ce transmite un puternic semnal de alarmă, în legătură cu modul în care se raportează societatea românească la progres. Să nu uităm că femeile sunt 51% din populația lumii și a României, dar și 54% din votanții prezenți la urne și totuși femeile sunt subreprezentate în politică, în consiliile de administrație, în conducerile instituțiilor centrale și locale. Uneori sunt mai pros plătite și după 40 de ani găsesc foarte greu de lucru”, a spus Anca Hendea.
Problema nu este însă una exclusiv românească. La nivel european, fostul prim-ministru finlandez, Sanna Marin, recunoaște că „nu există suficiente femei care să conducă în politica europeană”, scrie Politico. Situația este susținută și de cifre: din cei 27 de lideri ai statelor membre UE prezenți la Consiliul European din această săptămână, doar patru sunt femei. În schimb, două femei dețin poziții-cheie în instituțiile europene: Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.
Anca Hendea, Secretar de Stat în Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse explică la Digi FM care sunt cauzele pentru care România, alături de alte state nu fac progrese semnificative în această privință.
„Pe deoparte societatea românească este profund, patriarhală, că ne place să recunoaștem că nu ne place. Cu un trecut pe care ni-l asumăm cu mândrie, dar care ne amprentează în continuare. Rolurile care au consacrat femeia au fost cele de mamă și de gospodină. Și abia în epoca modernă, accesul pe piața muncii, accesul la funcții a fost deschis și pentru doamne. Apoi vedeți dvs mentalitățile se schimbă cel mai greu. E nevoie de educație, e nevoie de legislație. Și eu mai cred ceva, cred că e nevoie de curaj. Doamnele nu vor accede nici în politică și nici spre funcții de conducere dacă nu vor vedea că există o legislație care să le protejeze”, a concluzionat Anca Hendea, Secretar de Stat în Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
