Doi liberali au atacat alături de USR și Forța Dreptei pachetul fiscal pe care premierul Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea în urmă cu 3 zile. Demersul Opoziției vine în contextul în care nu au depus moțiune de cenzură, pentru că n-ar fi avut șanse de reușită. Vicepreședintele USR, Ionuț Moșteanu, susține că pachetul fiscal are mai multe articole neconstituționale.
Sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei este semnată inclusiv de liberalul Dan Vîlceanu. Fost ministru de finanțe, Dan Vîlceanu a explicat, pentru știrile DIGIFM, că aceste măsuri sunt greșite.
În opinia sa, creșterea taxelor în această perioadă nu înseamnă decât o inflație mai mare. Dan Vîlceanu nu se teme de eventuale repercusiuni din partea șefilor PNL.
Mai mult, spune că sunt și alți liberali care îi împărtășesc opinia.
USR şi Forţa Dreptei au depus, vineri, la Curtea Constituţională sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament. Documentul este semnat şi de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină.
Cei care au semnat sesizarea către CCR susţin că legea este ”neconformă cu o serie de articole din Constituţia României”.
”Proiectul de lege votat, PL-x nr. 546/2023, încalcă flagrant art. 1 alin (3)-(5), art. 4, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 45, art. 56, art. 61, art. 69 alin. (1), art. 108, art. 114, art. 120 alin. (1), art. 135 alin. (1) şi art. 147 din Constituţia României”, se arată în sesizare.
Semnatarii acesteia afirmă că ”modalitatea de adoptare a Legii (...) contravine prevederilor art. 1 alin. (4) şi art. 114 din Constituţia României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-şi angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în condiţiile respectării principiului echilibrului şi separării puterilor în stat”.
”Posibilitatea Guvernului de legiferare, în calitate de autoritate legislativă delegată, nu poate fi discreţionară, această prerogativă nereprezentând un drept care nu este susceptibil de exercitare abuzivă, deoarece, în caz contrar, s-ar permite eludarea principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţia României”, se arată în sesizare.
”La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă, ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă”, se mai arată în document.
Potrivit semnatarilor sesizării, ”adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună, cu atât mai mult cu cât intrarea în vigoare a acestei legi nu se face imediat”.
”În contextul actual politic din România, observăm că avem o majoritate consolidată în Parlament, datorată colaborării dintre două partide pentru constituirea Guvernului. Prin urmare, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu era necesară recurgerea la procedura stipulată de articolul 114 din Constituţie”, se mai arată în sesizare.
”Prin urmare, chiar dacă la prima vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiţii, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale ca garant al supremaţiei Legii fundamentale”, mai arată semnatarii sesizării.
Aceştia afirmă că ”validitatea actului normativ în discuţie nu este conformă cu principiile constituţionale”.
”Sub pretextul elaborării unui proiect de lege asupra căruia Guvernul să-şi angajeze răspunderea, au fost inserate modificări care, în esenţă, au valoare şi impact de reformă, de program de guvernare. Aşa fiind, ar fi fost imperativ, din punct de vedere juridic şi constituţional, ca aceste modificări să fie prezentate şi adoptate sub forma unei reforme dacă asta se dorea, cu toate consultările şi evaluările de impact necesare. S-a ajuns astfel la realizarea unor modificări legislative de amploare, complexe, creând un context de ambiguitate şi neconstituţionalitate, promovate sub numele de «proiect de lege»”, se mai arată în sesizare.
Semnatarii sesizării se referă şi la faptul că ”modalitatea de adoptare a Legii (...) contravine prevederilor art. 114 din Constituţia României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-şi angaja răspunderea asupra unui proiect de lege unitar”.
În plus, aceştia critică şi încălcarea principiului legalităţii şi se referă la faptul că legea ”aduce atingere principiului previzibilităţii, securităţii juridice şi clarităţii normelor”.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
