Un „document de legământ cu blestem”, care ar fi fost semnat de IPS Irineu, Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, și de Onisifor Petrescu, starețul Mănăstirii Frăsinei, a fost publicat pe rețelele de socializare. Acesta a provocat dezbateri intense între internauți. Mitropolitul, starețul și membrii consiliului duhovnicesc al mănăstirii „au analizat situația anacronică care s-a creat împotriva legământului cu blestem pus de Sfântul Ierarh Calinic, prin construirea bisericii pe locul unde a fost așezată piatra de legământ cu blestem”.
„Observând cu durere că monahii și clericii au produs mari sminteli, semnalate în decursul timpului (...) hotărâm în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, să nu mai coboare la această biserică și să nu mai săvârșească vre-o slujbă bisericească”, se afirmă în document, citat de ziare.com.
Cei care ar urma să încalce această hotărâre ar urma „să cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic” și al semnatarilor documentului.
„Nimeni să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi, nici arhiereu și nici altă față ierarhică, indiferent ce rang bisericesc ar avea”, se mai susține în documentul citat.
Astfel, călugării de la Frăsinei nu mai au voie acum să coboare la biserica din vale, ridicată chiar de ei, imediat după Al Doilea Război Mondial. Potrivit istoriei locurilor, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a interzis în urmă cu mai bine de două secole intrarea femeilor în mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatră. Sfântul ar fi luat această hotărâre în anul 1867 din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.
Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o în legătură cu mănăstirea Frasinei, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, potrivit căruia limbajul din document este „sever și anacronic”.
„Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înțelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă. Condiții cu rațiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah. Rațiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniștii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele și trăirea mai riguroasă a poruncilor și sfaturilor evanghelice. Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de față, într-un limbaj sever și anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de viețuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă”, a arătat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, potrivit MEDIAFAX.
Potrivit lui Bănescu, „rațiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Firește, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se și pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta. Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o spre binele și ordinea internă a mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieții duhovnicești a monahilor care au dorit să trăiască acolo”.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
