În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România trece la ora de vară. Ceasurile se dau înainte cu o oră: ora 3:00 devine ora 4:00. Concret, asta înseamnă o noapte mai scurtă — și, cel puțin pentru câteva zile, un program biologic dat peste cap. În schimb, serile vor fi mai lungi și mai luminate până în octombrie, când ceasurile se vor da din nou înapoi.
Trecem la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026
Trecerea la ora de vară este o ajustare sezonieră a timpului oficial, menită să alinieze activitățile umane la ritmul luminii naturale. Durata efectivă a zilei nu se schimbă, dar lumina se redistribuie: după schimbare, răsăritul vine mai târziu, în schimb întunericul cade și el mai târziu seara. Mulți oameni percep acest lucru ca pe un câștig — mai multă lumină după orele de muncă.
România aplică această regulă în ultimul weekend din martie, la fel ca majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Ora de vară rămâne în vigoare până în ultima duminică din octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră.
Istoria schimbării orei are rădăcini militare. Germania și Austro-Ungaria au fost primele țări care au introdus-o oficial, în aprilie 1916, pentru a economisi cărbunele necesar producției de război. România a adoptat măsura pentru prima dată în 1917, în timpul aceluiași conflict. Regina Maria nota în jurnalul său, pe 18 iulie 1917, că schimbarea orei a fost impusă pentru a evita confuziile cu aliații ruși și pentru a reduce consumul de electricitate. După război, practica a fost abandonată, reintrodusă în 1932, suspendată din nou în 1943 și relansată definitiv în 1979. Regulile actuale, aliniate cu directivele UE, sunt în vigoare din 1997.
De ce se schimbă ora?
Argumentul principal a rămas, de-a lungul deceniilor, același: utilizarea mai eficientă a luminii naturale. Prin mutarea ceasurilor înainte, oamenii beneficiază de mai multă lumină seara, ceea ce reduce nevoia de iluminat artificial și, teoretic, consumul de energie. Ideea i-a fost atribuită lui Benjamin Franklin, care în 1784 sugera că ajustarea programului de somn ar putea reduce consumul de lumânări și ulei de lampă.
În practică, beneficiile energetice sunt astăzi modest disputate. Unele studii indică o reducere marginală a consumului de energie de aproximativ 0,5%, altele arată chiar creșteri — mai ales în zonele cu temperaturi ridicate, unde serile mai lungi înseamnă și mai multe ore de aer condiționat.
Dincolo de energie, susținătorii orei de vară invocă și alte avantaje: expunerea prelungită la lumina naturală stimulează producția de vitamina D, reduce riscul de depresie sezonieră și încurajează activitățile în aer liber și sportul. Unele studii arată, de asemenea, că vizibilitatea crescută seara contribuie la reducerea numărului de accidente rutiere.
Pe de altă parte, efectele negative asupra sănătății sunt documentate și ele. Schimbarea bruscă a orei perturbă ritmul circadian — mecanismul intern care reglează ciclul somn-veghe. Mulți oameni se confruntă cu tulburări de somn, oboseală și scăderea nivelului de energie în zilele care urmează schimbării. Cercetătorii vorbesc de „jet lag social": o nealiniere cronică între ceasul biologic și cerințele zilnice. Acest dezechilibru a fost asociat cu creșteri temporare ale infarctelor miocardice, accidentelor vasculare cerebrale și episoadelor depresive. O analiză publicată în revista Internal Emergency Medicine a indicat o creștere de până la 29% a infarctelor în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară.
Dezbaterea privind renunțarea la schimbarea orei nu este nouă. Parlamentul European a votat în 2019 o propunere prin care statele membre urmau să aleagă între ora de vară permanentă și ora standard permanentă. Decizia finală nu a fost însă adoptată, iar practica rămâne în vigoare. Un sondaj al Comisiei Europene arăta că 84% dintre cetățenii consultați susțin renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Țări precum Turcia, Rusia, Belarus sau Islanda au eliminat deja această practică, menținând aceeași oră pe tot parcursul anului.
De ce ora se schimbă numai în weekend?
Schimbarea orei se face întotdeauna în noaptea de sâmbătă spre duminică — și nu e o coincidență. Alegerea weekendului este deliberată și are o logică practică clară. Duminica este ziua în care activitățile economice, comerciale și de transport sunt reduse la minimum. Dacă ora s-ar schimba într-o noapte de luni spre marți, consecințele ar fi imediate: întârzieri în transportul feroviar și aerian, haos în orarele comerciale, angajați și elevi care încep ziua cu o oră de somn mai puțin exact când săptămâna de lucru sau de școală abia începe.
Prin plasarea schimbării în weekend, oamenii au la dispoziție ziua de duminică pentru a se adapta biologic la noul orar, înainte ca rutina să își reia cursul. Este, în fond, cel mai puțin invaziv moment posibil pentru o modificare care, oricât de mică ar părea, îi afectează pe toți.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
