Solstițiul de iarnă din 2025 are loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) și marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an în emisfera nordică. Fenomenul reprezintă începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai joasă poziție pe cer, iar lumina sa ajunge pe Pământ sub cel mai oblic unghi.
De ce ziua de 21 decembrie este cea mai scurtă din 2025
Cauza principală a solstițiului de iarnă este înclinarea axei Pământului, de aproximativ 23,5°. În această perioadă, emisfera nordică este orientată cel mai mult departe de Soare, motiv pentru care primește cantitatea minimă de lumină naturală din întregul an.
Astfel:
- Soarele atinge cel mai jos punct pe cer.
- Razele sale cad foarte oblic, iar lumina este slabă și de scurtă durată.
- Durata zilei ajunge la minimul anual.
Pentru România, aflată în jurul latitudinii de 45°, Soarele se ridică la amiază la doar aproximativ 21° deasupra orizontului. La București, ziua are în jur de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea aproximativ 15 ore și 10 minute.
Astronomul Adrian Șonka, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, explică faptul că la solstițiul de iarnă, răsăritul și apusul se deplasează spre sud, iar Soarele rămâne foarte jos chiar și la mijlocul zilei. Umbrele devin mai lungi decât în orice altă zi a anului.
Ce se întâmplă pe 21 decembrie, la ora 17:03
La ora 17:03, are loc momentul astronomic precis al solstițiului de iarnă: Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească, la aproximativ 23°27′ sud de ecuator, deasupra Tropicului Capricornului.
După această oră:
- Soarele începe treptat să urce mai sus pe cer de la o zi la alta.
- Durata zilei începe să crească, în drum spre solstițiul de vară din 21 iunie 2026.
- Nopțile se scurtează progresiv.
Intervalul dintre solstițiul de iarnă (decembrie) și echinocțiul de primăvară (martie) reprezintă cel mai scurt anotimp al anului în emisfera nordică.
Denumirea de „solstițiu” provine din latinescul solstitium: „sol” (soare) + „sitium” (a se opri), adică „soare nemișcat”. Traiectoria Soarelui pare să stagneze timp de câteva zile înainte și după momentul astronomic, deoarece unghiul la amiază se schimbă foarte puțin.
Ce înseamnă iarna astronomică
Iarna astronomică începe odată cu solstițiul de iarnă și este definită de poziția aparentă a Soarelui pe cer, determinată de mişcarea de revoluţie a Pământului. Deși iarna meteorologică începe la 1 decembrie, cea astronomică debutează abia când Soarele se află la cel mai mic unghi față de orizont în emisfera nordică.
În momentul solstițiului:
- Soarele se află în emisfera sudică a sferei cerești, la 23°27′ sud de ecuator.
- Parcurge pe cer un „cerc” înclinat la un unghi minim față de orizont.
- Diferențele mari dintre duratele zilei și nopții sunt maxime pentru întregul an.
Acest fenomen explică formarea anotimpurilor: înclinarea axei terestre, nu distanța față de Soare, determină alternanța dintre perioadele cu mai multă sau mai puțină lumină.
Solstițiul de iarnă a fost considerat încă din preistorie un simbol al renașterii luminii, fiind marcat de ritualuri și tradiții în numeroase culturi. Deși astăzi fenomenul este înțeles din perspectivă științifică, semnificația lui continuă să marcheze trecerea către perioada în care lumina începe din nou să crească, un semn natural al revenirii treptate către anotimpurile calde.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!