La patru ani de război în Ucraina, rata natalităţii din această ţară este în cădere liberă, tot mai multe persoane confruntându-se cu probleme de fertilitate sau amânând decizia de a avea copii. În acelaşi timp, pierderile se înmulţesc pe front, iar milioane de persoane care au părăsit ţara ca refugiaţi s-au stabilit acum în străinătate. Rezultatul este una dintre cele mai grave crize demografice din lume, relatează CNN, publicație citată de News.ro.
Olena Bilozerska şi soţul ei au ştiut întotdeauna că îşi doresc copii. Ea avea 34 de ani şi erau gata să înceapă să încerce când a izbucnit războiul în estul Ucrainei în 2014. Cuplul s-a alăturat luptei şi a decis că un copil va trebui să aştepte. Când Bilozerska a părăsit armata, avea 41 de ani şi medicii i-au spus că şansele ei de a concepe un copil erau aproape nule. Era prea târziu.
„Este o catastrofă”, a declarat pentru CNN Ella Libanova, specialistă ucraineană în demografie. „Nicio ţară nu poate exista fără oameni. Chiar şi înainte de război, densitatea populaţiei din Ucraina era scăzută şi foarte inegal distribuită”, spune ea.
Libanova estimează că Ucraina a pierdut aproximativ 10 milioane de oameni de la începutul războiului, punându-i aici la socoteală pe cei care au fost ucişi, pe cei care au părăsit ţara sau care trăiesc în zone ocupate de Rusia. Şi, deşi natalitatea ţării este în scădere de ani de zile, o tendinţă comună în toată Europa, acum a ajuns practic la zero.
Agresiunea neprovocată a Rusiei a forţat milioane de ucraineni să-şi pună viaţa în aşteptare. Dar pentru multe femei, această decizie poate avea un cost enorm.
Povestea Olenei, ofițer cu experiență. Și-a dorit să devină mamă, dar războiul i-a stricat planurile
Când s-a întors de pe front, Bilozerska a aflat că şansa ei de a avea un copil era de cel mult 5%. „Medicii mi-au sfătuit să nu pierd timpul şi să recurg imediat la un ovul donat”, a spus ea. Nefiind încântată de această idee, a început un tratament de fertilitate, chiar dacă şansele erau foarte mici.
„Soldaţii trăiesc de la o zi la alta. Trăiesc pentru a vedea seara, pentru a vedea ziua următoare. Au nevoi urgente, de unde să obţină bani pentru drone, pentru reparaţii auto. Nu fac planuri pentru viitor”, a explicat Bilozerska pentru CNN. „Consider că este datoria mea morală să le spun femeilor (din armată) că, dacă vor să aibă copii în viitor, le-aş sfătui să se examineze şi să-şi congeleze ovulele. Îmi împărtăşesc povestea pentru ca mai puţine femei să ajungă într-o astfel de situaţie dificilă”, continuă ea.
Pentru a maximiza şansele de succes ale unei proceduri de fertilizare in vitro (FIV), medicii încearcă de obicei să recupereze între 10 şi 15 ovule la fiecare ciclu. În cazul Olenei Bilozerska, au reuşit să obţină doar unul, avertizând-o imediat că şansele ca acesta să fie sănătos sunt mici. După fertilizarea cu sperma soţului ei, au avertizat-o din nou: riscurile ca procedura să nu funcţioneze erau mari.
Următoarele câteva zile au fost o tortură, cuplul aşteptând să vadă dacă embrionul va supravieţui. Când a supravieţuit, Bilozerska, pe atunci în vârstă de 42 de ani, era gata să-şi asume singura şansă de a avea un copil.
Chiat atunci Rusia a lansat invazia pe scară largă din Ucraina. Ca ofiţer militar cu pregătire completă, Bilozerska a fost imediat chemată înapoi pe front. Embrionul a rămas la Kiev, congelat şi depozitat într-o bancă criogenică alături de alţi aproximativ 10.000.
„M-am întors la război şi mi-era atât de teamă că va fi bombardată clinica, încât am sunat la clinică şi am întrebat ce se va întâmpla, dacă banca criogenică va fi dusă în străinătate, dacă este în siguranţă”, a relatat Bilozerska pentru CNN. A fost asigurată că insituția medicală avea un perete întărit care proteja embrionii. Nu ar fi rezistat unui impact direct, dar i-ar fi protejat de şrapnel şi resturi.
Războiul a afectat fertilitatea
Dr. Valeri Zukin este unul dintre pionierii medicinei reproductive din Ucraina şi directorul clinicii unde a fost depozitat embrionul Olenei Bilozerska. Clinica se numeşte „Nadiia”, ceea ce înseamnă „speranţă” în ucraineană.
El a declarat pentru CNN că războiul are un impact devastator asupra ratei fertilităţii din Ucraina. „O pot vedea cu ochii mei. Observăm mai multe complicaţii, mai multe anomalii, mai multe dificultăţi în ducerea sarcinii la termen”, a spus el, explicând că testele genetice de rutină efectuate pe embrionii avortaţi au revelat că incidenţa anomaliilor cromozomiale a crescut brusc de la începutul războiului.
Dr. Alla Baranenko, specialist în reproducere la clinica Nadiia, spune că observă şi mai multe cazuri de menopauză prematură la femeile mai tinere.
„Calitatea ovulelor este mai slabă, iar numărul lor este în scădere. Și asta din cauza stresului, şi nu doar la pacientele mele, ci şi la donatoarele de ovule, care sunt femei fără probleme de reproducere. Şi totuşi, calitatea ovulelor lor este mai slabă”, a spus ea, adăugând că şi calitatea spermei bărbaţilor ucraineni, în special a celor care se întorc de pe front, este mai slabă.
„Păstrăm sperma de 30 de ani. Când comparăm calitatea spermei personalului militar de acum cu cea a bărbaţilor obişnuiţi dinainte de război, aceasta este, desigur, mai slabă. Stresul afectează şi bărbaţii, dar nu este vorba doar de stres, ci şi de condiţiile în care trăiesc”, explică dr. Alla Baranenko.
Ucraina, o țară de văduve și de orfani
Irina Ivanova avea toate semnele caracteristice ale unei sarcini în stadiu incipient. Dar nu voia să-i spună soţului ei până nu era sigură. El era foarte entuziasmat de posibilitatea de a avea copii, iar Irina nu voia să-i dea speranţe în cazul în care era o alarmă falsă.
Când a fost sigură că este însărcinată, era prea târziu să-i spună. Pavlo Ivanov, soţul ei, iubirea vieţii ei şi unul dintre piloţii de elită F-16 ai Ucrainei, a fost ucis în luptă pe 12 aprilie 2025.
Când fiica ei s-a născut în decembrie, Ivanova a numit-o Iustina, numele pe care cuplul l-a ales când visa să aibă copii. Iustina are ochii albaștri deschiși ai lui Pavlo şi pare să fi moştenit calmul lui.
„Când i-am auzit plânsul, în acel prim moment, a fost ca şi cum aş fi început să respir.Poţi simţi cea mai mare bucurie şi cea mai mare durere şi te obişnuieşti cu faptul că acestea fac parte din tine şi din viaţa ta acum”, a mărturisit Ivanova, cu lacrimi curgând pe obraji.
Ucraina nu publică date privind victimele, dar un raport publicat în ianuarie de Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un grup de reflecţie cu sediul în SUA, estimează că între 100.000 şi 140.000 de ucraineni au fost ucişi de la începutul invaziei pe scară largă, acum patru ani.
Vârsta relativ ridicată de recrutare şi scutirea celor mai tineri recruţi de front înseamnă că vârsta medie a unui soldat ucrainean este de aproximativ 43 de ani, semnificativ mai mare decât în multe ţări occidentale.
Din această cauză, majoritatea bărbaţilor şi femeilor care îşi pierd viaţa pe front sunt căsătoriţi şi au copii, iar Ucraina devine o ţară de văduve şi orfani. Statisticile oficiale arată că în prezent există 59.000 de copii care trăiesc fără părinţii biologici în Ucraina, majoritatea dintre ei în familii adoptive.
Oksana Borkun ştie foarte bine ce înseamnă stigmatul de a fi o văduvă tânără. Soţul ei, Volodimir Hunko, a fost ucis la Bahmut în vara anului 2022. Crescută într-o cultură în care durerea este considerată a fi ceva privat, iar femeile fără soţi sunt adesea privite cu dispreţ, ea şi-a asumat misiunea de a uşura viaţa văduvelor din Ucraina.
Aşezate într-o cafenea confortabilă din centrul Kievului, Borkun şi cele două prietene ale sale, Juliia Seliutina şi Olena Bileţka, împărtăşesc poveşti în faţa unor ceşti de cafea şi ciocolată caldă, în timp ce generatorul diesel al cafenelei, necesar din cauza distrugerii neîncetate a infrastructurii energetice a Ucrainei de către Rusia, zumzăie în fundal.
Cele trei femei, toate văduve, au fost aduse împreună de durerea comună şi de dorinţa de a ajuta alte persoane aflate în aceeaşi situaţie. Grupul lor online de sprijin pentru văduvele militarilor are acum peste 6.000 de membri şi organizează întâlniri regulate, seri comemorative şi alte evenimente.
Borkun este forţa din spatele multor proiecte şi ea a fost cea care a convins-o pe Bileţka să se implice într-un proiect care se concentrează pe obţinerea de cadouri de ziua de naştere pentru copiii soldaţilor căzuţi la datorie. „S-a întâmplat ca (soţul meu) Vovcik şi cu mine să nu avem copii, aşa că mi-era teamă că va fi foarte dureros pentru mine. Ne doream atât de mult acest copil, dar nu a mers... s-a dovedit că (lucrul la acest proiect) m-a ajutat să mă vindec”, mărturiseşte ea, adăugând că grupul trimite acum în medie 200 de cadouri în fiecare lună.
Văduvă la 45 de ani, Bileţka s-a împăcat cu faptul că este puţin probabil să aibă propriul copil. Ea şi soţul ei au încercat să aibă copii şi căutau tratament când el a plecat la război. „Războiul mi-a răpit anii în care aş fi putut avea copii”, a declarat ea pentru CNN.
Rata fertilităţii în Ucraina, sau numărul de copii pe care o femeie îi naşte în medie pe parcursul vieţii, a scăzut acum sub unu, comparativ cu 1,4 în Europa şi 1,6 în SUA.
Chiar şi înainte de război, era neobişnuit ca un cuplu tânăr să se gândească să aibă mai mult de doi copii.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
