Rusia a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est, dar şi retragerea trupele şi echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997. Răspunzând, vineri, unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.
„Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România”, a menţionat MAE rus, în ziua când la Geneva a avut loc o întâlnire între şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi secretarul american de stat Antony Blinken.
Antony Blinken îi prezintă în acest weekend președintelui Joe Biden cum a mers discuția cu rușii de la Geneva. Președintele american se întâlnește la Camp David cu echipa lui de securitate națională ca să analizeze situația din Ucraina. După întrevederea de vineri dintre șefii diplomațiilor de la Moscova și Washington, nu a apărut o soluție la criză. Dar taberele adverse au agreat să continue discuțiile, ca să reducă tensiunile. NATO va trimite în scris, săptămâna viitoare, un răspuns la garanțiile de securitate cerute de Rusia. Acest document va fi însoțit și de o listă de propuneri pentru îmbunătățirea relației.
Reacția României
Pe de altă parte, în România Consiliul Suprem de Apărare a Țării se reunește în ședință miercurea viitoare, la prânz. Președintele Klaus Iohannis i-a convocat pe membrii CSAT pentru a discuta despre conflictul de la granița cu Ucraina. Șeful statului a vorbit deja cu premierul Nicolae Ciucă pe această temă.
Între timp, Ministerul Afacerilor Externe a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.
„O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”, a arătat MAE, vineri, într-un comunicat.
„MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, subliniază Ministerul român de Externe.
„Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate. Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”, se mai arată în comunicatul de presă.
Reacția Bulgariei
La rândul său, Bulgaria a reacţionat vehement, vineri, la solicitările Rusiei privind retragerea trupelor NATO, iar Guvernul de la Sofia argumentează că are dreptul suveran de a lua propriile decizii în materie de apărare, în colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică.
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, consideră „inacceptabilă și inutilă” cererea Moscovei privind nedesfășurarea trupelor altor state membre NATO în țară.
„Bulgaria este o ţară suverană, care a luat o decizie în urmă cu mult timp, aceea de a deveni stat membru NATO. În acest context, noi decidem singuri cum ne organizăm apărarea ţării, prin coordonare cu partenerii noştri”, a declarat și premierul Kiril Petkov.
Ce spune NATO
NATO a respins vineri cererea Rusiei privind o retragere a trupelor străine ale Alianţei Nord-Atlantice prezente în Bulgaria şi România şi a denunţat ideea sferelor de influenţă în Europa, a transmis purtătoarea sa de cuvânt a Alianței, Oana Lungescu.
„NATO rămâne vigilentă şi va continua să evalueze necesitatea de a întări flancul estic al Alianţei noastre. Cererile Rusiei ar crea membri ai NATO de rangul al doilea, lucru pe care nu îl putem accepta”, a declarat purtătoarea de cuvânt citată de AFP. „NATO nu va renunţa la capacitatea sa de a ne proteja şi de a ne apăra reciproc, inclusiv prin prezenţa de trupe pe flancul estic al Alianţei”, a adăugat Oana Lungescu. „Vom răspunde mereu la orice înrăutăţire a mediului nostru de securitate, în special prin întărirea apărării noastre colective”, a punctat ea, relatează Agerpres.
„Această solicitare (a Rusiei - n.r.,) a fost făcută inclusiv în propunerea scrisă, pe care Federația Rusă a transmis-o NATO și SUA. Și se referă și la România și Bulgaria, la România și Polonia, au fost făcute referiri cu privire la scutul antirachetă de la noi și de la polonezi. Răspunsul nostru a fost și rămâne la fel de clar și de transparent, că nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul țărilor NATO. Este treaba NATO unde și în ce configurație, funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO. Nu e problema Federației Ruse, așa cum noi nu spunem Federației Ruse unde să-și pună, sau să nu-și pună propriile forțe, pe propriul teritoriu. Este totalmente anacronic și este o întoarcere, în timp istoric vorbesc, către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poți să ameninți cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent și democratic din Europa. Aceasta este zona cu adevărat a liniei roșii, nu cea pe care o spune șeful diplomației de la Moscova”, a punctase anterior Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, într-un interviu la Digi24.
Câți soldați are NATO în România și Bulgaria
Aproximativ 1.000 de soldaţi americani, 140 de militari italieni şi 250 de soldaţi polonezi sunt staţionaţi în România, iar Franţa a anunţat că este dispusă să trimită militari în România în cadrul unei eventuale sporiri a prezenţei NATO.
Bulgaria are, la rândul său, un acord cu SUA pentru a primi într-o bază de antrenament 2.500 de soldaţi, cu un maxim de 5.000 în perioadele de rotaţie a personalului.
Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020.
„Deși Ucraina nu este membru NATO, avem o obligație politică și morală să îi sprijinim, asta și facem, dar în același timp este o diferență foarte clară între un partener al NATO și țări membre NATO, iar din punct de vedere al țărilor NATO, Articolul 5 funcționează. Observați măsuri de creștere a prezenței militare și a descurajării pe Flancul Estic, inclusiv în România și în zona Mării Negre. Deci NATO este o forță formidabilă, o forță defensivă și care își arată încă o dată validitatea și utilitatea pentru toate țările NATO, inclusiv pentru România”, a declarat vineri, la Digi24, adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
