Turcia stă pe un butoi de pulbere după cel mai grav declin pe care lira turcească l-a înregistrat în ultimii 20 de ani. Oamenii spun că stau constant cu ochii pe curs și se tem că banii nu le vor mai ajunge de la un salariu la altul. Comercianții nu pot dormi noaptea de grijă că nu știu ce se va întâmpla până dimineață și stau cu marfa nevândută. Ajunși la capătul răbdării, turcii au ieșit în stradă împotriva lui Erdogan la Istanbul și Ankara și au cerut demisia guvernului.
Manifestanții îi cer socoteală preşedintelui Erdogan şi partidului său care deține puterea pentru scăderea nivelului de trai și devalorizarea lirei turceşti. Lira este în cădere liberă, după ce liderul de la Ankara a făcut noi presiuni asupra băncii centrale să reducă dobânzile - o mişcare despre care susţine că va stimula exporturile şi investiţiile, dar criticii spun că va alimenta inflaţia şi va eroda moneda naţională, reducând puternic veniturile cetăţenilor.
Cotaţia lirei în raport cu dolarul a atins ieri un minim istoric, iar ultimele 11 zile consecutive de scădere reprezintă cel mai grav declin înregistrat în ultimii 20 de ani. De la începutul anului moneda Turciei a pierdut 40% din valoare.
Ahmet Arlik, comerciant: Greutăţile noastre sunt tot mai mari. Suntem acum, aici, să spunem că este destul. Comercianţii nu pot dormi noaptea de grijă pentru ce se va întâmpla până dimineața. Chiriile neplătite se tot adună. Mărfurile nu sunt cumpărate sau vândute. Nimeni nu ne ajută să ducem această povară.
Kemal Kilicdaroglu, liderul principalului partid de opoziţie: „Nu a existat o asemenea catastrofă în istoria Republicii”, a declarat Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Popular Republican de opoziție, care îl face responsabil pe Recep Erdogan - care conduce țara din 2003 - pentru căderea liberă a monedei.
Acești oameni știu acum cine sunteți (despre preşedintele Tayyip Erdogan, n.r.). Permiteți-mi să vă spun că, din acest moment, sunteți o problemă fundamentală de securitate națională pentru Turcia!
Fostul premier Ahmet Davutoglu a descris măsurile economice ale președintelui drept „un act de trădare”.
Kilicdaroglu, Davutoglu și alți lideri ai opoziției au anunțat întâlniri de urgență pentru a discuta despre prăbușirea lirei.
„Ne scufundăm”
Turcii spun că urmăresc continuu cursul lirei, care a scăzut marți până la 13,45 pentru un dolar.
„Am ajuns incapabil să lucrez fără să urmăresc dolarul. Nu cred că există o singură zi în care să nu fiu nevoit să-mi calculez bugetul, iar calculul se schimbă de 100 de ori până primesc salariul de luna viitoare. Nu a mai rămas nimic, inclusiv hârtie igienică, pe care să o cumpăr fără să mă gândesc atent”, a spus Selin, angajat al unei agenții de publicitate, în vârstă de 28 de ani.
Rețelele de socializare sunt invadate de mesaje în care turcii își exprimă consternarea și furia.
În top sunt mesajele cu hashtag-uri despre economie, inclusiv „Ne scufundăm”, „Guvernul demisionează” și „Nu putem să ne descurcăm”.
În orașul Diyarbakir, proprietarii de magazine au ars pe stradă ceea ce păreau a fi dolari falși, într-un gest simbolic de protest, spunând: „Nu putem dormi, nu știm ce ne va rezerva viitorul”.
„Este aproape imposibil să te concentrezi sau să vorbești despre altceva în acest moment”
Mai multe persoane au spus pentru Reuters că imediat ce și-au primit salariile sau pensiile, le-au schimbat în valută.
„Am cerut un avans din salariu doar pentru a-l schimba în dolari, astfel încât să pot menține un sentiment că ce am câștigat are valoare. Este aproape imposibil să te concentrezi sau să vorbești despre altceva în acest moment.”, a declarat Emirhan Metin, 28 de ani, avocat din Istanbul.
Haluk, editor de film independent, în vârstă de 36 de ani, a spus că a fost adesea plătit cu întârziere de șase până la opt luni. „Așadar, contractul pe care l-am semnat luna trecută valorează cu 20% mai puțin astăzi. Cine știe ce valoare va avea peste șase luni?”
Doruk Akpek, manager al unui startup, a afirmat că a încercat să-și păstreze economiile în dolari și criptomonede, dar a adăugat că situația este mai grea pentru cei care au doar lire.
„Există un puternic impact negativ psihologic, vezi că țara se prăbușește în fața ochilor tăi. Afectează moralul și motivația oamenilor”, a spus Akpek.
Cea mai gravă criză economică din ultimii 20 de ani
De la începutul anului şi până în prezent lira turcească a pierdut 40% din valoare, iar 20% din această scădere s-a înregistrat numai de la începutul lunii noiembrie.
Ultima depreciere a venit după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a salutat recenta decizie a Băncii Centrale de a reduce şi mai mult costul creditului, în pofida criticilor venite de la economişti şi investitori care se plâng că politica monetară a Turciei devine din ce în ce mai iraţională şi impredictibilă. În timp ce majoritatea băncilor centrale ale lumii înăspresc politica monetară, pe fondul sporirii inflaţiei, Turcia a redus dobânda de bază cu patru punte procentuale începând din septembrie, în ideea de a stimula exporturile şi crearea de locuri de muncă.
Hotărârea lui Erdogan de a reduce costurile cu împrumuturile a dus Turcia într-o zonă necunoscută, mulţi analişti întrebându-se dacă această cădere nu va afecta controlul lui Erdogan asupra puterii. Deprecierea rapidă a monedei duce la creşterea preţurilor la bunuri pentru cetăţenii obişnuiţi, iar baza alegătorilor lui Erdogan este cea mai afectată şi de asemenea reprezintă un risc pentru sectorul bancar, notează Agerpres.
Ultima dată când lira a înregistrat o tendinţă de depreciere atât de îndelungată a fost în 2011, când ţara a cunoscut o spirală de hiperinflaţie şi creştere a datoriilor care în cele din urmă au adus la putere partidul AK al lui Erdogan.
De data aceasta, băncile turceşti au rezerve consistente de capital ceea ce ar trebui să le protejeze de efectele deprecierii monedei, susţine Jason Tuvey, economist şef pentru pieţele emergente la Capital Economics din Londra. În plus, deprecierea lirei a impulsionat bursele, sectorul imobiliar şi exporturile Turciei. Principalul indice al Bursei de la Istanbul a înregistrat marţi un salt de 1,4%, a cincea zi de creştere consecutivă, pe măsură ce investitorii au direcţionat fonduri spre cumpărare de acţiuni în loc să cumpere valută.
Însă economiştii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că abordarea lui Erdogan lasă un spaţiu limitat de manevră pentru oficialii de la Banca Centrală a Turciei, având în vedere că actualul guvernator, Sahap Kavcioglu, este al patrulea care deţine acest post începând din 2019, după ce Erdogan i-a concediat pe precedenţii trei guvernatori pentru că s-au opus apelului său pentru reducerea dobânzilor.
„Pentru investitori, comentariile lui Erdogan sunt văzute ca o abandonare a prudenţei şi un semn că ciclul de reducere a dobânzilor nu se va încheia prea curând”, susţine Ima Sammani, analist la Monex Europe.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
