Vladimir Putin cere Ucrainei să renunţe la întreaga regiune estică Donbas, să renunţe la ambiţiile de aderare la NATO, să rămână neutră şi să nu permită trupelor occidentale să intre în ţară, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate de conducerea Kremlinului, relatează News.ro.
Preşedintele rus s-a întâlnit vineri cu Donald Trump în Alaska pentru primul summit Rusia-SUA din ultimii patru ani şi a petrecut aproape toată întâlnirea de trei ore discutând despre un posibil compromis în privinţa Ucrainei, potrivit surselor care au dorit să rămână anonime.
După întâlnire, Putin a declarat, alături de Trump, că speră ca această întâlnire să deschidă calea către pace în Ucraina, dar niciunul dintre cei doi lideri nu a dat detalii despre conţinutul discuţiilor.
Reuters susţine că a reuşit să obţină cea mai detaliată relatare de la surse din Rusia despre oferta lui Putin de la summitul din Alaksa, conturând condiţiile generale pe care Kremlinul ar dori să le vadă într-un eventual acord de pace care să pună capăt unui război ce a ucis şi rănit sute de mii de oameni.
În esenţă, sursele ruseşti susţin că Putin ar fi făcut „compromisuri” faţă de cererile teritoriale pe care le-a formulat în iunie 2024, care impuneau Kievului să cedeze integral cele patru provincii pe care Moscova le revendică ca parte a Rusiei: Doneţk şi Luhansk în estul Ucrainei, care alcătuiesc Donbasul, plus Herson şi Zaporojie în sud.
Kievul a respins aceste condiţii, considerându-le echivalente cu capitularea.
Ce "concesii" face Putin
În noua sa propunere, liderul rus a rămas ferm pe poziţie, cerând Ucrainei să se retragă complet din părţile din Donbas pe care le mai controlează încă, potrivit celor trei surse. În schimb, Moscova şi-ar opri avansarea trupelor de pe liniile de front actuale din Zaporojie şi Herson, au adăugat acestea.
Rusia controlează 88% din Donbas şi 73% din Zaporojie şi Herson, potrivit estimărilor SUA şi datelor din surse deschise.
Moscova este, de asemenea, dispusă să cedeze micile părţi din regiunile Harkov, Sumî şi Dnipropetrovsk pe care le controlează, ca parte a unui posibil acord, au spus sursele.
Putin rămâne, de asemenea, ferm pe poziţiile sale anterioare, cerând Ucrainei să renunţe la ambiţiile sale de aderare la NATO şi să obţină un angajament juridic obligatoriu din partea alianţei militare conduse de SUA că nu se va extinde mai mult spre est, precum şi limitarea armatei ucrainene şi un acord că nu vor fi dislocate trupe occidentale pe teritoriul Ucrainei ca parte a unei forţe de menţinere a păcii, au spus sursele Reuters de la Kremlin.
Ce spune Kievul
În aceste condiţii, este clar că poziţiile celor două părţi rămân la distanţă, la mai bine de trei ani după ce Putin a ordonat trimiterea a mii de soldaţi ruşi în Ucraina, într-o invazie pe scară largă ce a urmat anexării peninsulei Crimeea în 2014 şi luptelor prelungite din estul ţării între separatiştii susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene. Preşedintele Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri ideea retragerii din teritoriile ucrainene recunoscute internaţional şi a declarat că regiunea industrială Donbas este o fortăreaţă care împiedică avansul Rusiei mai adânc în Ucraina.
„Dacă vorbim despre o simplă retragere din est, nu putem face asta”, a declarat el joi reporterilor de la Kiev. „Este o chestiune de supravieţuire a ţării noastre, care implică cele mai puternice linii defensive”, a explicat Zelenski.
Între timp, aderarea la NATO este un obiectiv strategic consacrat în constituţia ţării şi pe care Kievul îl consideră cea mai fiabilă garanţie a securităţii sale. Zelenski a declarat că nu este de competenţa Rusiei să decidă asupra aderării ţării sale la alianţă.
Politologul Samuel Charap, preşedinte al departamentului de politică rusă şi eurasiatică al RAND, un think-tank global cu sediul în SUA, a declarat că orice condiţie ca Ucraina să se retragă din Donbas rămâne inacceptabilă pentru Kiev, atât din punct de vedere politic, cât şi strategic.
„Deschiderea către „pace” în condiţii categoric inacceptabile pentru cealaltă parte ar putea fi mai degrabă o realizare pentru Trump decât un semn al unei reale disponibilităţi de compromis”, a adăugat el.
Trump dă asigurări că Putin vrea să pună capăt războiului
Forţele ruse controlează în prezent o cincime din Ucraina, o zonă de dimensiunea statului american Ohio, potrivit estimărilor SUA şi hărţilor din surse deschise.
Cele trei surse apropiate de Kremlin au declarat că summitul din oraşul Anchorage, din Alaska, a deschis cea mai bună şansă pentru pace de la începutul războiului, deoarece au avut loc discuţii specifice despre condiţiile Rusiei, iar Putin s-a arătat dispus să facă concesii.
„Putin este pregătit pentru pace, pentru compromis. Acesta este mesajul care i-a fost transmis lui Trump”, a declarat una dintre surse.
Sursele au avertizat că Moscova nu ştie dacă Ucraina va fi dispusă să cedeze restul Donbas şi că, dacă nu o va face, războiul va continua. De asemenea, nu este clar dacă Statele Unite vor recunoaşte sau nu teritoriile ucrainene controlate de Rusia, au adăugat acestea.
O a patra sursă a declarat că, deşi problemele economice sunt secundare pentru Putin, acesta înţelege vulnerabilitatea economică a Rusiei şi amploarea eforturilor necesare pentru a avansa mai mult în Ucraina.
Trump a declarat că doreşte să pună capăt „băii de sânge” şi să fie amintit ca un „preşedinte al păcii”. El a declarat luni că a început să organizeze o întâlnire între liderii rus şi ucraineam, care va fi urmată de un summit trilateral cu preşedintele SUA.
„Cred că Vladimir Putin vrea să pună capăt conflictului”, a declarat Trump alături de Zelenski în Biroul Oval. „Sunt încrezător că vom rezolva problema”, a adăugat el.
Garanții de securitate pentru Ucraina
Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, a jucat un rol esenţial în pregătirea summitului şi în ultima iniţiativă de pace, potrivit a două surse ruse.
Witkoff s-a întâlnit cu Putin la Kremlin pe 6 august, împreună cu consilierul Kremlinului Iuri Uşakov. În cadrul întâlnirii, Putin i-a transmis clar lui Witkoff că este dispus să facă compromisuri şi a prezentat contururile a ceea ce ar putea accepta pentru pace, potrivit a două surse ruse.
Dacă Rusia şi Ucraina ar ajunge la un acord, ar exista diverse opţiuni pentru un acord formal, inclusiv un posibil acord tripartit între Rusia, Ucraina şi SUA, recunoscut de Consiliul de Securitate al ONU, a declarat una dintre surse.
O altă opţiune este revenirea la acordurile eşuate de la Istanbul din 2022, în care Rusia şi Ucraina au discutat despre neutralitatea permanentă a Ucrainei în schimbul garanţiilor de securitate din partea celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi Statele Unite, au adăugat sursele.
„Există două opţiuni: război sau pace, iar dacă nu există pace, atunci va fi mai mult război”
„Există două opţiuni: război sau pace, iar dacă nu există pace, atunci va fi mai mult război”, a declarat în final una dintre persoane.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că Putin este pregătit să se întâlnească cu Zelenski, dar că mai întâi trebuie rezolvate toate problemele şi că, în plus, există o îndoială cu privire la autoritatea lui Zelenski de a semna un acord de pace.
Putin a ridicat în repetate rânduri semne de întrebare cu privire la legitimitatea lui Zelenski, întrucât mandatul acestuia urma să expire în mai 2024, dar războiul a împiedicat organizarea de noi alegeri prezidenţiale. Kievul afirmă că Zelenski rămâne preşedintele legitim.
Liderii Marii Britanii, Franţei şi Germaniei s-au declarat sceptici cu privire la dorinţa lui Putin de a pune capăt războiului.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
