Următorul Papă ar putea veni din Africa, Italia, Sri Lanka sau chiar America, dar Biserica se pregătește de o revenire spre centru, spun experții după moartea lui Papa Francisc.
După moartea Papei Francisc, survenită luni, 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani, Biserica Catolică se află în fața unei alegeri cruciale privind conducerea celor 1,4 miliarde de credincioși din întreaga lume. Deși nu este clar din ce colț al lumii va veni succesorul, Africa, Italia, Sri Lanka sau chiar Statele Unite fiind printre variantele vehiculate, analiștii religioși sunt de părere că viitorul Papă va avea o orientare mai moderată, chiar conservatoare, în contrast cu stilul progresist al lui Francisc.
În timpul pontificatului său de 12 ani, Papa Francisc a adoptat poziții curajoase și uneori controversate: a încurajat deschiderea față de comunitatea LGBTQ și a limitat folosirea Liturghiei tradiționale în limba latină, decizii care au stârnit nemulțumiri în rândul aripii conservatoare a Bisericii.
Potrivit preotului Patrick Mary Briscoe, redactor al revistei Our Sunday Visitor, următorul Papă va aduce „o reînnoită claritate doctrinară” în sânul Bisericii Catolice și se va concentra mai ales asupra guvernării interne a instituției, într-o perioadă marcată de provocări atât spirituale, cât și administrative.
Citește și: Papa Francisc în România. Imagini de la vizita din 2019, prima făcută de el într-o țară ortodoxă
Cum se deafășoară votul pentru alegerea noului Papă
După tradiție, alegerea noului Suveran Pontif va avea loc în maximum 20 de zile de la moartea Papei Francisc. Conclavul va reuni 120 de cardinali electori, dintr-un total de 138 de cardinali eligibili, cu vârsta sub 80 de ani, care se vor aduna în Vatican pentru a-l desemna pe succesorul Sfântului Părinte.
Procesul de vot este riguros și încărcat de simbolism: se desfășoară în cadrul Capelei Sixtine, iar în fiecare zi vor fi susținute până la patru tururi de scrutin, scrie nypost.com, care face o trecere în revistă și a principalilor șase favoriți să devină noul Suveran Pontif. Dacă niciun candidat nu obține o majoritate calificată de două treimi după 30 de tururi, doar primii doi candidați clasați vor rămâne în cursă, iar cardinalii electori vor fi obligați să aleagă între aceștia.
Această tranziție marchează un moment istoric pentru Biserică, în care liderii săi caută nu doar un pastor al credincioșilor, ci și un strateg capabil să echilibreze tradiția cu realitățile contemporane.
Cine sunt cei 6 favoriți aflați în cursa pentru a deveni noul Papă
Cardinalul Luis Antonio Tagle, 67 de ani
Originar din Filipine, cardinalul Luis Antonio Tagle a fost mult timp considerat un favorit în cercurile apropiate Papei Francisc, fiind adesea văzut drept un continuator al viziunii progresiste promovate de acesta. Cu o carismă naturală și un stil pastoral cald, Tagle a câștigat simpatia credincioșilor din întreaga lume, dar și o influență tot mai mare în cadrul Bisericii, mai ales în Asia.
Cu toate acestea, parcursul său spre Scaunul Pontifical pare să fi fost afectat de recentele probleme apărute în timpul mandatului său la conducerea organizației de caritate Caritas Internationalis, când au fost semnalate presupuse „deficiențe administrative” care au atras critici din partea Vaticanului. Aceste evenimente i-ar fi diminuat șansele în ochii unor cardinali electori mai conservatori.
Mai mult, opiniile sale publice legate de teme sensibile, cum ar fi accesul la împărtășanie pentru cuplurile căsătorite doar civil sau perspectiva sa asupra homosexualității, au generat polemici.
Cardinalul Pietro Parolin, 70 de ani
Secretar de Stat al Vaticanului și unul dintre cei mai influenți oameni din aparatul administrativ al Sfântului Scaun, cardinalul italian Pietro Parolin este considerat un candidat cu „șanse ridicate” la succesiunea Sfântului Scaun, grație vastei sale experiențe diplomatice. Parolin este văzut ca o figură de echilibru, cu rădăcini în tradiția catolică, dar și cu o deschidere pragmatică față de provocările lumii moderne.
Deși are poziții conservatoare în unele aspecte doctrinare, Parolin a fost una dintre vocile care au susținut acordul controversat dintre Vatican și regimul comunist din China privind numirea episcopilor, o mișcare care i-a adus atât laude pentru realism diplomatic, cât și critici pentru concesiile făcute.
Cardinalul Jean-Marc Aveline, 66 de ani
Originar din Franța, cardinalul Jean-Marc Aveline este adesea menționat drept „favoritul” declarat al Papei Francisc. Carismatic, erudit și apropiat de oameni, Aveline este considerat un teolog profund, cu o abordare pastorală empatică, ceea ce îl face extrem de apreciat în cercurile progresiste ale Bisericii Catolice.
Giuseppe Masciullo îl descrie drept un „pretendent periculos” în cursa pentru papalitate, tocmai pentru că este foarte bine văzut atât în mediile ecleziastice de stânga, cât și în cele politice. Printre ideile care îl diferențiază se numără susținerea puternică a descentralizării Bisericii, o viziune care i-ar conferi mai multă autonomie episcopilor locali și ar putea redefini raporturile de putere din cadrul instituției.
Deși nu are anvergura diplomatică a lui Parolin sau experiența globală a altor cardinali, Aveline compensează prin influența ideologică și relația apropiată cu Francisc.
Cardinalul Willem Jacobus Eijk, 71 de ani
Olandezul Willem Jacobus Eijk este unul dintre cei mai fermi susținători ai doctrinei tradiționale catolice. Cu o dublă formare – medic și teolog – Eijk este cunoscut pentru pozițiile sale clare și neclintite, chiar și în fața criticilor.
El se opune binecuvântării cuplurilor de același sex, terapiilor de afirmare a genului și hirotonirii femeilor – puncte de vedere care îl fac un favorit în rândul cardinalilor conservatori. În plus, are reputația unui administrator eficient, un atu important într-o Biserică care caută stabilitate după ani de reforme.
Cardinalul Malcolm Ranjith, 77 de ani
Arhiepiscop de Colombo, Sri Lanka, cardinalul Malcolm Ranjith ar putea deveni primul papă asiatic – o alegere simbolică pentru o regiune unde Biserica Catolică se află în plină expansiune.
Ranjith este perceput drept un aliat al ambelor linii pontificale recente: împărtășește rigoarea doctrinară a Papei Benedict XVI, dar și preocupările sociale și ecologice promovate de Papa Francisc.
Cardinalul Robert Sarah, 79 de ani
Originar din Guineea, cardinalul Robert Sarah este una dintre cele mai puternice figuri ale conservatorismului catolic contemporan. Fost prefect al Congregației pentru Cultul Divin, Sarah a criticat public restricțiile impuse asupra Liturghiei Tradiționale Latine și deschiderea Bisericii față de binecuvântarea cuplurilor homosexuale.
Pozițiile sale ferme, uneori în opoziție cu direcția impusă de Papa Francisc, i-au adus respectul aripii tradiționaliste a Bisericii. Dacă ar fi ales, Sarah ar deveni primul papă african de după secolul al V-lea, o alegere istorică ce ar marca o întoarcere clară spre conservatorism doctrinar.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
