Revelionul este descris de Ion Ghinoiu ca fiind „sărbătoarea nocturnă dedicată celui mai vechi zeu al omenirii, Anul, personificare a Soarelui. Anul vechi „moare” la miezul nopții de Revelion și cel Nou se „naște” imediat după acel moment. Zeul An moare și apoi renaște în noaptea dintre 31 decembrie și 1 ianuarie.
„Mai mult de un mileniu, până la jumătatea secolului al 19-lea, românii au celebrat Anul Nou în ziua de Crăciun. Sărbătoarea Anului Nou, după ce a fost despărțită de sărbătoarea creștină a Nașterii Domnului și mutată pe data de 1 ianuarie, pe locul unde romanii celebrau în Antichitate calendele lui ianuarie, s-a numit Crăciunul Mic, Îngroparea Crăciunului, Îngroparea Anului, și în final, Revelion”, scrie prof. univ. dr Ion Ghinoiu, secretar științific la Institutul de Etnografie și folclor „Constatin Brăiloiu“ din București, potrivit HotNews.ro.
Pe 1 ianuarie este sărbătorit Sfântul Vasile, căruia popular i se zicea „Sânvăsâi” și era înfățișat ca fiind „un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubește și petrece”.
Sorcova
Înainte să fie un bețisor împodobit cu flori colorate din hârtie creponată, sorcova se confecționa din rămurele de măr, păr, vișin, prun sau trandafir, tăiate și puse în apă la înmugurit și înflorit în ziua de Sfântul Andrei. A fost apoi o nuia cu rămurele ce erau împodobite cu fire colorate de lână. Uneori se punea și un clopoțel. Copiii își sorcovesc părinții, bunicii sau alte rude, urându-le viață lungă și prosperitate.
„Sorcovitul este o bătaie rituală, gest atestat frecvent în obiceiurile calendaristice (bătutul pământului cu maiurile, bătutul toacei), dar și în practica cotidiană (bătutul pe umăr). După terminarea colindatului sorcova se păstrează peste an, ca ceva sfânt, agățată pe peretele de răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat din gospodărie”.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
