Economistul Adrian Negrescu afirmă că situaţia deficitului bugetar de 2,3% în primele trei luni ale acestui an este „alarmantă” pentru România, iar dacă cheltuielile vor continua în acest ritm ţara noastră riscă să piardă şi „bruma de credibilitate” pe care o mai avea în faţa investitorilor. Potrivit analistului economic, în acest caz extrem, singura „plasă de salvare” o va reprezenta un acord cu FMI, care devine astfel „răul cel mai mic” într-o situaţie în care „lipsa de apetit” pentru reforme este „tot mai evidentă”. „Împinşi de la spate de către experţii FMI, poate vom face reformele la care ne-am angajat”, afirmă Negrescu.
„Deficitul bugetar de peste 2,3% din primele trei luni reflectă o situaţie alarmantă pentru România. În acest ritm de cheltuieli, riscăm să pierdem şi bruma de credibilitate pe care o mai avem în faţa investitorilor, cei care împrumută ţara noastră. Cum necesarul de împrumut al României depăşeşte în acest an 50 de miliarde de euro, dacă investitorii nu vor vedea rapid măsurile necesare pentru a reduce deficitul, probabil vor cere o dobândă tot mai mare sau chiar vor renunţa să mai finanţeze ţara noastră”, a declarat, miercuri, pentru News.ro economistul Adrian Negrescu.
Analistul economic afirmă că, în acest caz „extrem”, singura „plasă de salvare” va fi un acord cu FMI, instituţie care, într-un acord de tip stand-by, ar putea oferi României 30-40 de miliarde de euro la o dobândă mai mică decât cea la care ar trebui sa se împrumute din pieţe.
„Pare că FMI devine răul cel mai mic într-o situaţie în care lipsa de apetit pentru reforme este tot mai evidentă. Împinşi de la spate, de către experţii FMI, poate vom face reformele la care ne-am angajat. Dincolo de speculaţii, realitatea este una extrem de gravă. Avem cel mai mare deficit trimestrial din istoria recentă, mai mare decât la criza precedentă, iar cheltuielile statului continuă să crească într-un ritm îngrijorător”, afirmă Negrescu.
Economistul spune că, mai mult decât atât, datele privind încasările din TVA, „mai mici decât cele de anul trecut”, arată că economia „pune frână tot mai evident”, iar perspectivele unei crize economice sunt „tot mai solide”.
„Luaţi în calcul că Guvernul şi-a făcut calculele plecând de la o creştere economică de 2,5% în 2025, cu venituri mult mai mari. Realitatea, din păcate, bate filmul, iar politicienii trebuie să se trezească. Până nu va fi prea târziu. O retrogradare la Junk a României se va traduce într-o scădere economică puternică şi o plecare în masă a investitorilor din ţara noastră. Efectele? Statul va îngheţa toate investiţiile, nu va mai avea bani cu ce să plătească salarii, pensii (90% din banii încasaţi din taxe) iar România se va întoarce în timp la statutul de economie nerecomandată investiţiilor”, a conchis Adrian Negrescu.
Deficitul bugetar pentru primele trei luni s-a situat la circa 2,3% din PIB (echivalent cu 44 miliarde de lei), potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro. Datele sunt îngrijorătoare, având în vedere că, în primele trei luni de anul trecut, deficitul a fost 2,06% din PIB, iar Guvernul a terminat 2024 cu un deficit de 8,65% (9,3% din PIB în termeni ESA, standardul UE). Pentru 2025, ţinta este de 7% din PIB în termeni ESA, dar aceasta pare tot mai greu de atins având în vedere începutul de an.
Potrivit Profit.ro, Guvernul trebuie să reducă anul acesta deficitul bugetar ESA la 7% din PIB, conform cu planul fiscal pe 7 ani agreat cu Comisia Europeană, dar începutul de an nu este unul care să dea încredere economiştilor. Este puţin probabil ca măsuri serioase de corecţie a finanţelor statului să fie luate până la jumătatea anului, din cauza alegerilor, ceea ce complică şi mai mult situaţia. Ratingul suveran al României (bonitatea statului în ochii creditorilor) are perspectivă negativă din partea celor trei mari agenţii de rating, prima evaluare fiind programată la finalul verii.
În acelaşi timp, scriu jurnaliştii de la Profit.ro, Guvernul nu şi-a respectat o serie de angajamente faţă de Comisia Europeană în ce priveşte reformele din PNRR şi planul fiscal, astfel că nu este clar câtă înţelegere mai poate găsi România pentru noi derapaje ale finanţelor publice. Comisia are o evaluare a situaţiei la început de iunie, iar printre sancţiunile pe care CE le-ar putea iniţia se numără şi suspendarea de fonduri UE. Chiar dacă sumele vizate iniţial nu ar fi foarte mari, mesajul pentru pieţele financiare ar fi puternic şi ar putea pune, astfel, probleme serioase Guvernului.
Cu cât trece timpul fără ca Guvernul să ia măsuri de corecţie iar perioada rămasă până la final de an devine tot mai scurtă, cu atât măsurile vor trebui să aibă o amploare mai mare, pentru a asigura un impact puternic (reducere de cheltuieli sau creştere de venituri) într-un interval care devine tot mai scurt. Doar pentru luna martie, deficitul s-a situat la circa 0,7% din PIB (ceea ce ar corespunde unei sume de 13,7 miliarde lei), arată calculele Profit.ro pe baza datelor obţinute, după 0,58% din PIB (11 miliarde lei) în ianuarie şi 1% din PIB (19,2 miliarde lei) în februarie.
Ministerul Finanţelor nu a publicat date privind luna martie. Aceste date vor deveni disponibile, cel mai probabil, după data de 25 aprilie. Cele mai recente date disponibile de la Ministerul Finanţelor sunt cele pentru primele două luni din an.
Comisia Europeană (CE) a anunţat un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Marţi seară, Ministerul Finanţelor a precizat că România îşi reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 şi că va continua această traiectorie şi în următorii ani, aşa cum prevede Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu.
”Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naţionale «cash» a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum şi în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferenţa dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, arată Ministerul Finanţelor, într-un comunicat de presă.
Tot marţi, Comisia Europeană (CE) a anunţat un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
"România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp"
Săptămâna trecută, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, afirma că guvernanţii nu au învăţat din lecţiile crizei din 2009-2010 şi din acordurile cu FMI care au echilibrat ulterior, cu măsuri de austeritate, finanţele statului, astfel că au adus România acum în situaţia de a avea nevoie, din nou, de măsuri pentru corecterea dezechilibrelor ample, în special al celui bugetar.
"România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp", a avertizat Daniel Dăianu, în emisiunea Proiect de țară: România, de la Prima News.
"La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înţelepciune, nici măcar nu s-a învăţat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forţăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiţii, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu şi asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun aşa ceva", a spus Dăianu.
Pentru a putea ajunge la 7% în acest an, Guvernul trebuie să ia măsuri de corecţie, însă spaţiul rămas pentru restrângerea cheltuielilor publice este unul limitat, după ce salariile bugetarilor şi pensiile, cele mai mari componente ale cheltuielilor bugetare, au fost deja îngheţate, a arătat preşedintele Consiliului Fiscal.
Potrivit acestuia, sunt necesare şi măsuri care să genereze venituri suplimentare şi care, împreună cu măsurile de control al cheltuielilor, să asigure o corecţie a deficitului ESA de circa două puncte procentuale din PIB, de la peste 9% anul trecut, aproape măcar de ţinta de 7% asumată de Guvern pentru 2025 în planul fiscal încheiat cu Comisia Europeană pentru ajutarea deficitului.
Mare parte dintre economişti consideră insuficiente măsurile adoptate până în prezent de către Guvern, o serie de măsuri de creştere a veniturilor cu 7 miliarde de lei în acest an, precum şi măsurile pentru controlul cheltuielilor, cum sunt îngheţarea de pensii şi salarii, restricţii la angajări în sectorul bugetar. În acest context, toate cele trei mari agenţii de rating au perspectivă negativă pentru calificativul suveran al României, potrivit News.ro.
Riscul ca România să fie retrogradată este unul real, dacă Guvernul nu ia măsurile necesare. România are, acum, cel mai slab rating din categoria recomandată investitorilor, iar o retrogradare ar plasa-o în categoria nerecomandată pentru investiţii, cu consecinţe severe asupra dobânzilor.
"România nu a intrat în încetare de plăţi nici în 2008, a beneficiat de acel pachet de asistenţă în 2009 din partea FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, România nu va intra în încetare de plăţi, dar România nu are cum să evite curba de sacrificiu. Curba de sacrificiu, dacă vom adopta măsurile care sunt necesare pentru a transmite un semnal că nu rămânem iar cocoţaţi cu deficitul bugetar. (Dacă nu, n.r.) putem să contemplăm şi o diminuare a ratingului de ţară. Dar România nu va intra în încetare de plăţi", a mai declarat Daniel Dăianu.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
