BDeşi în trecut au mai existat preşedinţi democraţi (Harry Truman în 1952 şi Lyndon B. Johnson în 1968) care au decis să nu candideze pentru al doilea mandat, dacă Joe Biden se retrage ar fi prima dată când acest lucru s-ar întâmpla atât de târziu în procesul electoral, când au rămas mai puţin de patru luni până la alegeri.
Ar fi în plus prima dată când un candidat se retrage după ce a obţinut sprijinul majorităţii delegaţilor în alegerile primare şi la mai puţin de o lună de desfăşurarea Convenţiei Democrate, programată la Chicago pentru 19-22 august.
Pe lângă aceste obstacole, Comitetul Naţional Democrat (DNC), însărcinat cu organizarea convenţiei, trebuie să respecte anumite reguli pentru a-l înlocui pe Biden.
În primul rând, acesta din urmă trebuie să comunice formal către DNC că se retrage din cursa prezidenţială. DNC va organiza apoi o reuniune de urgenţă în care comisia sa de regulament va stabili procesul de înlocuire a candidatului. Din acest punct, procesul devine mai simplu sau mai complicat, în funcţie de atitudinea lui Biden.
Astfel, în primul scenariu, cel în care el se retrage înainte de a fi confirmat (nominalizat) la convenţia din august drept candidat la preşedinţie, DNC poate decide desfăşurarea unei convenţii speciale pentru nominalizarea unui alt candidat sau desemnarea directă a acestuia în urma consultărilor cu liderii democraţi, potrivit Agerpres.ro.
Un element de luat în calcul este că fiecare stat al SUA are propria dată limită până la care candidaţii la alegerile din noiembrie pot fi înscrişi pe buletinele de vot, unele foarte apropiate de data convenţiei, ceea ce limitează marja de timp pentru organizarea unei convenţii speciale.
Aşadar, dacă Biden se retrage înaintea convenţiei din august, înlocuitorul său va fi cel mai probabil decis în timpul acesteia. De asemenea, actualul preşedinte ar avea în acest scenariu o mare capacitate de a influenţa alegerea celui care-i va lua locul în cursa electorală, întrucât el controlează în acest moment 3.908 din cei 3.939 de delegaţi.
Dar Biden le-ar putea cere de asemenea acestor delegaţi să voteze după propria lor dorinţă, iar câştigătorul va fi aspirantul care obţine sprijinul a cel puţin 1.976 de delegaţi.
În al doilea scenariu, îndepărtat, dar nu chiar imposibil, Biden îşi menţine candidatura, inclusiv împotriva voinţei DNC, caz în care 95% dintre delegaţii la convenţie s-ar vedea forţaţi să-l voteze şi să-i valideze astfel candidatura prezidenţială.
Totuşi, într-un asemenea scenariu, DNC ar putea să apeleze la o "opţiune nucleară", aceea de a rescrie regulile convenţiei astfel încât delegaţii să poată vota un alt candidat.
În urma frecventelor episoade de confuzie care au culminat cu prestaţia sa dezastruoasă la dezbaterea din 27 iunie cu rivalul său republican Donald Trump, când Biden a părut incoerent şi dezorientat, tot mai mulţi congresmeni democraţi l-au îndemnat pe preşedintele în vârstă de 81 de ani să se retragă din cursă, temându-se că partidul lor va fi spulberat de republicani la alegerile din 5 noiembrie, dată la care odată cu scrutinul prezidenţial are loc şi cel pentru Congres.
Deşi aceste apeluri s-au înmulţit, preşedintele democrat se menţine ferm pe poziţii. Acum bolnav de COVID-19, el îşi va relua săptămâna viitoare campania electorală, a spus vineri la postul MSNBC şefa sa de campanie, Jen O'Malley Dillon.
"Joe Biden este mai hotărât ca niciodată să-l învingă pe Donald Trump", "el este în mod categoric (...) persoana cea mai potrivită să-l înfrunte pe Donald Trump", a asigurat ea, admiţând totuşi că ultimele săptămâni au fost "dificile" pentru echipa de campanie. "Am constatat, nu poate fi negat, o anumită scădere a sprijinului, dar este o mişcare de mică amploare", a susţinut Jen O'Malley Dillon.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
