Comisia Europeană a publicat astăzi primul raport privind statul de drept în UE. Documentul include contribuții din partea fiecărui stat membru și abordează atât evoluțiile pozitive, cât și cele negative care s-au înregistrat în acest domeniu în întreaga UE.
Raportul constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință. De asemenea, analizează evoluțiile pe care le-au antrenat măsurile de urgență luate de statele membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.
Sunt evaluate patru teme principale, deosebit de relevante pentru situația statului de drept: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru, care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a sistemului de guvernanță democratică.
Noul raport privind statul de drept își propune să lărgească setul de instrumente ale UE, adăugându-i un nou instrument cu rol preventiv, să lanseze o dezbatere cu toate părțile interesate și să pună bazele unei culturi a supremației legii în întreaga UE. Raportul ar trebui să fie pentru toate statele membre un prilej de a reflecta la cum pot fi soluționate problemele cu care se confruntă și cum pot învăța fiecare din experiențele celorlalți; raportul ar trebui, de asemenea, să arate cum poate fi consolidat în continuare statul de drept, cu respectarea deplină a sistemelor și a tradițiilor constituționale naționale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că statul de drept și valorile noastre comune alcătuiesc temelia societăților noastre și sunt parte din ceea ce ne definește ca europeni. Statul de drept îi protejează pe cetățeni de legea celui puternic. Avem în UE standarde foarte ridicate în materie de respectare a statului de drept, dar ne confruntăm și cu diverse provocări. Comisia Europeană va continua să colaboreze cu autoritățile naționale pentru a găsi soluții și a garanta respectarea drepturilor și a libertăților cetățenilor în viața de zi cu zi.
La rândul ei, vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová, a precizat că astăzi, ne completăm setul de instrumente privind statul de drept cu unul nou, acoperind astfel o lacună importantă. Pentru prima dată, noul raport aplică o grilă comună pentru a analiza situația din toate statele membre, cu scopul de a identifica tendințele în materie de respectare a statului de drept și a contribui la prevenirea apariției unor probleme grave. Fiecare cetățean merită să aibă acces la judecători independenți, să beneficieze de o mass-media liberă și pluralistă și să aibă încredere că drepturile sale fundamentale sunt respectate. Doar când toate aceste deziderate vor fi atinse vom putea să ne considerăm cu adevărat o uniune a democrațiilor.
Comisarul pentru justiție și consumatori, Didier Reynders, susține că noul raport privind statul de drept marchează începutul unui dialog deschis și periodic cu fiecare stat membru, oferindu-le o cale de a împărtăși bunele practici și de a lua măsuri înainte ca problemele să capete amploare și să se cronicizeze. Obiectivul este acela de a pune bazele în întreaga Uniune Europeană unei adevărate culturi a supremației legii și de a lansa o dezbatere reală la nivel național și la nivelul UE.
Principalele constatări referitoare la situația statului de drept în statele membre
1. Sistemele de justiție
Mai multe state membre întreprind în prezent reforme menite să consolideze independența sistemului judiciar și iau măsuri pentru a reduce influența puterii executive sau legislative asupra sistemului judiciar. Printre acestea sunt și state membre în care independența sistemului judiciar este în mod tradițional considerată ca fiind ridicată sau chiar foarte ridicată. Evaluările specifice fiecărei țări arată că situația independenței judiciare este în continuare îngrijorătoare în unele state membre, motiv pentru care în unele situații a fost inițiată procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sau procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1). Pregătirea sistemelor de justiție
pentru era digitală este o altă provocare care privește întreaga UE, iar pandemia actuală a contribuit la accelerarea reformelor digitale necesare.
2. Cadrele anticorupție
Mai multe state membre au adoptat strategii anticorupție cuprinzătoare, în timp ce în altele astfel de strategii sunt în curs de elaborare. Transpunerea eficace în practică a acestor strategii și monitorizarea rămân esențiale pentru realizarea de progrese. Multe state membre au adoptat sau intenționează să adopte măsuri de consolidare a cadrului lor de prevenire a corupției și de integritate, iar unele state membre au adoptat măsuri de consolidare a capacității sistemului de justiție penală de a combate corupția. În schimb, în multe state membre asigurarea eficacității cercetării penale, a urmăririi penale și a judecării cauzelor de corupție, inclusiv a celor de corupție la nivel înalt, rămâne o provocare.
3. Libertatea și pluralismul mass-mediei
Cetățenii UE se bucură în general de existența unor standarde înalte în ceea ce privește libertatea și pluralismul mass-mediei. În special în timpul pandemiei de COVID-19, mijloacele de informare în masă s-au dovedit esențiale în combaterea dezinformării. Raportul apreciază, cu toate acestea, că, în unele state membre, există motive de îngrijorare legate de eficacitate și de adecvarea resurselor, precum și de riscurile de politizare a autorităților mass-media. În evaluările privind anumite ți s-au
identificat totodată situații care au stârnit preocupări serioase din perspectiva presiunilor politice asupra mass-mediei. Nu în ultimul rând, cu toate că în unele țări au fost dezvoltate practici și au fost create structuri și întreprinse măsuri de sprijinire și protejare a jurnaliștilor, există mai multe state membre în care aceștia și alți actori din mass-media sunt supuși amenințărilor și atacurilor din cauza activității lor profesionale.
4. Mecanisme instituționale de control și echilibru
Mecanismele instituționale de control și echilibru sunt de o importanță crucială pentru statul de drept, întrucât ele garantează că puterile exercitate de o autoritate de stat sunt supuse controlului democratic. În mai multe state membre, au fost inițiate reforme constituționale în vederea consolidării mecanismelor instituționale de control și echilibru. Multe state membre au elaborat, de asemenea, politici prin care se asigură implicarea sistematică a părților interesate și se garantează faptul că reformele structurale sunt rezultatul unei dezbateri ample în cadrul societății. În același timp, raportul arată că recurgerea excesivă la proceduri legislative accelerate și de urgență poate fi
preocupantă din perspectiva respectării statului de drept. În întreaga UE, societatea civilă continuă să fie un actor-cheie în apărarea statului de drept, iar în majoritatea statelor membre există un climat favorabil derulării acțiunilor societății civile. Cu toate acestea, în unele state membre au fost cazuri în care societatea civilă s-a confruntat cu provocări serioase ca urmare a unor acte legislative care au limitat accesul organizațiilor societății civile la finanțare străină sau a unor campanii de denigrare.
Măsuri de urgență luate în contextul pandemiei de COVID-19
Având în vedere că pandemia nu s-a încheiat, în mai multe state membre sunt încă în vigoare regimuri de urgență sau măsuri de urgență. Raportul analizează unele dintre problemele care au apărut în cadrul dezbaterilor naționale și în contextul răspunsului legal și politic la criză. De exemplu, modificarea sau suspendarea mecanismelor naționale obișnuite de control și echilibru poate reprezenta o amenințare deosebită la adresa statului de drept. În același timp, există mai multe exemple pozitive în care hotărârile instanțelor judecătorești naționale sau implicarea ombudsmanilor au avut un impact pozitiv asupra măsurilor de urgență luate. Comisia va continua să monitorizeze situația până când măsurile de urgență vor fi retrase complet.
Etapele următoare
Raportul privind statul de drept va sta la baza dezbaterii mai ample privind statul de drept care se va desfășura la nivel european și național. Comisia așteaptă cu nerăbdare să abordeze cu Parlamentul European și cu Consiliul problemele identificate legate de statul de drept și consideră că acest raport oferă o bază solidă pentru continuarea cooperării interinstituționale.
De asemenea, Comisia invită parlamentele naționale și autoritățile naționale să inițieze discuții cu privire la acest raport, inclusiv cu privire la capitolele consacrate fiecărei țări, și să își solicite reciproc ajutorul, în semn de încurajare de a continua reformele și de acceptare a solidarității europene.
Părțile interesate relevante de la nivel național și de la nivelul UE ar trebui să fie, la rândul lor, implicate. Pornind de la rezultatele acestui dialog pe marginea raportului din 2020 și beneficiind de experiența dobândită în primul an de funcționare a mecanismului european privind statul de drept, Comisia va începe pregătirile în vederea raportului din 2021, menținând dinamica atinsă pentru a consolida reziliența statului de drept în democrațiile noastre.
Context
Primul raport anual privind statul de drept este una dintre inițiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și face parte din mecanismul european cuprinzător privind statul de drept anunțat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice. Raportul este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc din ianuarie 2019 până în prezent și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor.
Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.
Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Mecanismul este, de asemenea, diferit de procedura propusă de condiționalitate bugetară, care urmărește să protejeze bugetul UE în situațiile în care interesul financiar al Uniunii ar putea fi în pericol din cauza unor deficiențe generalizate ale statului de drept într-un stat membru.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
