30 de zile din '89 - Episodul 16
04.09.1989 – La Leipzig încep ”protestele de luni”
Relația comuniștilor români cu biserica a început prost. Încă din anii grei ai stalinismului, peste 1700 de preoți au fost arestați, Biserica Romano-Catolică a fost desființată, patrimoniul ei fiind transferat Bisericii Ortodoxe și multe lăcașuri de cult au fost închise și distruse. În timp, statul român a recunoscut 14 culte, ba chiar a început să colaboreze cu biserica. De fapt, a fost un pic invers, deși nu vrea ca acest subiect să fie dezbătut nici după 30 de ani, Biserica Ortodoxă Română a colaborat cu statul comunist, de multe ori în dauna enoriașilor.
În Germania de Est, biserica a contribuit decisiv la răsturnarea regimului comunist. Totul a început la Leipzig, la Nikolaikirche, Biserica Sfântului Nicolae, cel mai mare lăcaș de cult din sudul țării. Încă din anul 1980, preotul protestant Christian Fuhrer aduna enoriașii în zilele de luni pentru ceea ce numea ”rugăciuni pentru pace”.
La începutul anului 1989, Stasi, poliția politică est-germană, a încercat să oprească rugăciunile pentru pace, la care se aduna tot mai multă lume și la care începuse să se vorbească despre necesitatea schimbării regimului. Pe 4 septembrie 1989, rugăciunea pentru pace s-a transfomat în demonstrație anticomunistă, printre cererile protestatarilor numărându-se libertatea de a călători în Vest și organizarea de alegeri libere.
Cu ajutorul televiziunilor vest-germane și prietenilor, est-germanii au aflat de această demonstrație și au replicat-o în alte orașe din Germania Democrată. Chiar dacă Stasi a operat peste 3.000 de arestări în prima lună a ”protestelor de luni”, tot mai mulți est-germani, până la sute de mii, au ieșit în stradă pentru a-și cere drepturile pentru că, da, ei erau poporul. Iar poporul va schimba conducerea Germaniei Democrate mai repede decât ar fi sperat oricine la începutul protestelor de luni.
