Votul sau nimic - De ce nu votăm atunci când nu votăm

780x530

13 milioane de britanici nu au ieșit, în 2016, să voteze la referendumul despre Brexit. Nu discutăm motivele lor. Ne oprim la statistici. Consultarea populară s-a încheiat cu o diferență de 1,3 milioane de voturi în favoarea ieșirii Regatului Unit din comunitatea europeană.

Jumătate de an mai târziu, sociologii de la GQR și-au propus să afle ce s-ar fi întâmplat dacă cei 13 milioane ar fi ieșit, totuși, la urne, în acea joi în care s-a decis viitorului Marii Britanii. Rezultatul a fost surprinzător: în favoarea Brexitului s-au pronunțat mai puțin de un sfert dintre cei care au absentat de la consultarea populară în vreme ce 55% dintre absenți au mărturisit că ar fi votat pentru rămânerea în Uniunea Europeană. 55% înseamnă 7,15 milioane de voturi pierdute de tabăra pro-europeană! Sau, altfel spus, sunt 7,15 milioane de cetățeni cu drept de vot care nu și-au luat în serios funcția de cetățean și în numele cărora au decis alții – pe termen lung și greu de reparat. Ipotetic vorbind (pentru că, desigur, mai sunt și alți factori), acești absenți ar fi putut răsturna mersul istoriei. Ipotetic.

Absenteismul la români

Nu se întâmplă doar la britanici. Cifrele sunt și mai impresionante dacă citim ultimul scrutin local din capitala României: actualul primar general a fost ales cu sufragiile a aproape 250 de mii de cetățeni. Asta înseamnă că Gabriela Firea a ajuns edilul șef al celui mai mare oraș al țării din voința a mai puțin de 15% din totalul bucureștenilor cu drept de vot. O delegitimează cumva acest scor? În nici un caz. Poate că îi știrbește legitimitatea – dar nu este treaba ei: fiecare vot câștigat în plus față de adversari o califică pentru funcția pe care a obținut-o la urne. A, că 66,9% dintre bucureștenii cu drept de vot au avut 1,2 milioane de motive să nu iasă la vot, asta e altă poveste.

Apoi, avem recentul referenduum pentru modificare Constituției în sensul redefinirii căsătoriei – de la care au lipsit 80% dintre români. Este un caz atipic, într-adevăr, însă, cum observa profesorul și eurodeputatul Cristian Preda, niciodată, „din 1862, de când există o entitate numită România, nu a fost niciodată o participare atât de slabă la vreo consultare electorală”

„Când nu votezi, votează altul pentru tine”, spune europarlamentarul popular Siegfried Mureșan. „Mersul țării e decis de cei ce merg la vot. Daca stai acasă, viitorul tau e decis in locul tau de către cetățeanul care merge la vot.”

De foarte multe ori ne vine să spunem că cei ce n-au votat nu au dreptul să comenteze. Părerile sunt împărțite. „Democrația și participarea civică, politică și publică nu se exersează doar o dată la patru ani, cu un vot, eventual informat”, este de părere deputatul social-democrat Petre Florin Manole, și explică: „Un cetățean perfect nu se limitează la a vota dar și participă la viața comunității politice și între alegeri. Votul izolat este ca o oază în desert. Criza democrației – nu doar la noi, ci în întreaga Europă – vine din lipsa participării. Iar absența de la vot este doar cel mai vizibil moment”.

Partidele nu risipesc subvențiile pe campanii

Partidele nu ne vor la urne, spune analistul politic Oana Popescu, director fondator al centrului Global Focus: „ Avem o lege de finanțare a partidelor care încurajează partidele să-și cultive doar baza electorală, să nu caute să-și mărească numărul de votanți. Din contră nu vor să descurajeze absenteismul”. Explicația e simplă și se duce direct la bani: „Partidele sunt finanțate de la bugetul public în funcție de procentele obținute. Dacă partidul x știe că este un partid de 20% sau 15% sau 30%, la ce bun să se chinuie în zadar să câștige electorat suplimentar? De ce să genereze cheltuieli suplimentare alergând să convingă electorat care nu se lasă convins? Știe că același scor electoral îl va obține dintr-un număr mai mic de participanți – deci, a investit mai puțin, a costat mai puțin și a obținut același rezultat până la urmă. Partidele, așadar, au tot interesul într-o prezență redusă: aceleași rezultate cu investiție minimă”.

Sigur, există în orice țară oameni care nu sunt interesați în politică, ceea ce, apreciază sociologul Barbu Mateescu, este și normal, și sănătos. Mateescu estimează că turul secund al celor mai recente alegeri prezidențiale, cele din 2014, a scos din casă cam tot electoratul activ din România, „pe toată lumea care putea vota și avea un interes minim față de politică”. Este, însă, o mare diferență între prezidențiale și parlamentare pentru că, spune Mateescu, „Constituția nu este foarte bine cunoscută și există un reflex puternic dar eronat de a considera că votul pentru președinte este mai important decât cel pentru parlament”. Pe de altă parte, parlamentul pare o instituție foarte îndepărtată de cetățean. Este clădirea aceea imensă în care deputații fac legi fără să se consulte și pentru ei.

Ce explicații are un parlamentar pentru interesul scăzut al alegătorilor față de scrutinul legislativ? Deputatul Petre Florin Manole sugerează câteva motive: „O componentă importantă de legiferare vine pe filiera europeană, prin directive europene. Și nu o spun ca un discurs eurosceptic. E un lucru pozitiv. Avem o importantă componentă a legiferării, care vine pe filieră guvernamentală – e o noutate a ultimului deceniu. Avem o grămadă de instituții publice independente și în afara jocului politic, adică a ceea ce poți influența cu votul, dar care au un rol important în societate: mă refer, de exemplu, la Banca Națională, și nu o fac în sens pozitiv sau negativ. Zona politică e destul de restrânsă iar partidele de pe lista pe care o ai în față atunci când votezi împărtășesc multe valori comune. Sigur că există diferențe între partidele mainstream dar oamenii chemați la vot pot să considere că e oarecum redundant și că lucrurile merg pe un drum deja stabilit în foarte mare măsură”.

Diferența dintre orașele mici și București

Chiar dacă ofertele electorale sunt apropiate, distanța dintre vorbe și fapte, dintre angajamentele de campanie și practicile politice ulterioare este de multe ori semnificativă și poate influența comportamentul electoral ulterior. „Mai ales la alegerile locale”, este de părere social-democratul Petre Florin Manole. „Mai curând acolo sunt oameni foarte atașați de propunerile din campanie. Cetățenii văd administrația locală mult mai aproape decât cea centrală”.

Între-adevăr, spre deosebire de parlament, implicarea cetățenilor în viața comunității este vitală și mult mai palpabilă. Dar sunt mobilizați în primul rând cei care, într-un fel sau altul, au tangență cu deținătorii controlului. Barbu Mateescu a observat că, mai ales în mediul rural și în orașele mici, „se votează în rețele sociale, nu în platformele tehnologice, virtuale, ci în rețele reale. Sunt cercuri de influență capabile să livreze voturi pe bază de tranzacții cum ar fi locuri de muncă în aparatul bugetar sau acces la capitalismul peristatal, adică afaceri cu statul. Foarte mulți angajați-alegători sunt sensibilizați de către patroni în senul că dacă unii ajung la putere o să avem contracte și locuri de muncă în continuare, dacă nu, nu.”

Capitala este un caz special: la București, „neîncrederea în administrația locală este atât de mare încât bucureștenii tratează alegerile locale ca pe cele parlamentare, nerelevante și incapabile să stârnească emoții. Nimeni nu știe ce face Primăria Generală”, este de părere Mateescu. Electoratul activ și care ar trebui să fie implicat nu simte că primăria ar avea un mare impact asupra vieții sale: „Mare parte din viața lor nu are de a face cu instituțiile statului, fie ele locale sau naționale, ci cu fluxul de comnunicare care provine din vest, cu businessul și mediul privat românesc sau internațional. Acțiunile, deciziile primăriei sunt ceva ce se întâmplă departe, fără impact imediat asupra vieții”. Sigur, conchide Barbu Mateescu, există și o lipsă de încredere în primari și primării, pentru că nici una din problemele mari ale Capitalei nu a fost rezolvată, în ultimii 25 de ani.

Un alt factor determinant pentru absenteismul ultimilor ani este oferta politică limitată. Există opțiuni care lipsesc în România și pe care dacă ai vrea să le votezi nu ai cum pentru că nu le regăsești. Nu există în România un partid progresist de stânga. Nu există mișcări politice specializate în drepturilor minorităților, altele decât etnice. La fel, nimeni nu a coagulat o formațiune care să propună taxe mai mici și o implicare restrânsă a statului în societate pentru segmental libertarian ce include oameni de afaceri, patroni de firme mici sau chiar PFA. „Nu se pot câștiga alegeri doar pe mesaje anticorupție, la fel cum nici PSD nu va putea să își mențină electoratul doar pe mesaje privind statul paralel”, este de părere Oana Popescu, care sugerează că electoratul nu poate fi mobilizat fără o aplecare mai mare asupra reducerii sărăciei, a excluziunii sociale, a declajelor economice și sociale. „Poate să sune a agendă de stânga dar România a intrat în Uniunea Europeană, a înregistrat cea mai mare creștere economică macro numai că aceast nu a ajuns în buzunarul oamenilor de rând. Agenda politică e deconenctată de agenda publicului. Se vede în toate sondajele: prima preocupare a oamenilor, sărăcia și ziua de mâine, nu există în agenda politică”.

Poți asculta aici o completare audio a analizei comportamentului electoral al românilor făcută de sociologul Barbu Mateescu:

Pe aceeași temă

Recomandarile Digi FM

Elevă la clasă, cu profesoară care îi ia temperatura cu termoscaner, educație, mască de protecție, învățământ, ore, cursuri

Ce se întâmplă dacă un elev prezintă la școală simptome de infectare...

Citește și

accident politie ucraina

Un avion al armatei s-a prăbușit în Ucraina. Sunt cel puțin 22 de morți

Coronavirus, COVID-19, SARS-CoV-2

Avertisment OMS: Dacă nu facem totul contra pandemiei este "foarte probabil" să...

Concurs la Digi FM

780x530_02

Secretul frumuseții tale ești tu cu Gerocossen la...

Partenerii noștri

Un renumit muzeu din Germania a descoperit că unele din operele de artă ruse pe care le găzduiește sunt falsuri
Digi24

Un renumit muzeu din Germania a descoperit că unele din operele de artă...

MERCATO în Europa | Toate transferurile din vara lui 2020 sunt AICI. Candreva, cedat de Inter. Suarez, la Atletico!
DigiSport

MERCATO în Europa | Toate transferurile din vara lui 2020 sunt AICI...

De la grăsuța Hollywoodului, la cea mai invidiată femeie. Ce iubit superb și-a făcut Rebel Wilson de când a slăbit peste 20 kg
PeRoz

De la grăsuța Hollywoodului, la cea mai invidiată femeie. Ce iubit superb...

Catherine Zeta Jones, înainte de aniversarea a 20 de ani de căsnicie cu Michael Douglas: Îmi voi ridica masca de pe față și îmi voi lăsa soțul să mă sărute pasional
Film Now

Catherine Zeta Jones, înainte de aniversarea a 20 de ani de căsnicie cu...

Vaccinul antigripal crește riscul de a te infecta cu COVID-19?! Avertismentul de ultimă oră transmis de medici
Digi World

Vaccinul antigripal crește riscul de a te infecta cu COVID-19...

Animalele care detectează infecția cu COVID-19. Metoda găsită de cercetători, mai sigură decât testele PCR
Digi Animal World

Animalele care detectează infecția cu COVID-19. Metoda găsită de...

Despărțire în lumea vedetelor. Celebra artistă și actorul din „Tânăr și Neliniștit” urmau să se căsătorească, în schimb și-au spus adio
ProFM

Despărțire în lumea vedetelor. Celebra artistă și actorul din „Tânăr și...

Raed Arafat

Raed Arafat: Mergem spre o situație din ce în ce mai complexă. Uitați-vă...

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digifm.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utmt, __utmb, __utmc, __utmz
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY, APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
auth_token, twll, secure_session, guest_id, __utma, remember_checked, remember_checked_on
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Trimite
Vezi aici politica de confidențialitate