„În cazul Europei de Est, restaurația a continuat împotriva reformelor. Astfel, chiar în timp ce se proclama necesitatea acestor reforme, vechile practici comuniste se întorc pe nesimțite. Dar ce anume se întoarce? Mai întâi există statul arogant. Astăzi, în Bulgaria, efortul de a concentra controlul asupra vieții economice și publice din stat e una dintre cele mai frapante caracteristici ale guvernării Partidului Socialist (ex-comunist). In al doilea rând, revine un tip malign de corporatism care caută să înlocuiască competiția reală de idei prin înțelegeri între facțiunile partidului și pentru a-și asigura acoperirea, interesele partizane sunt deghizate în apeluri naționaliste. În al treilea rând, revine retorica vechiului regim - acel discurs de lemn care miroase a mucegai și a optimism sponsorizat de stat. În al patrulea rând revine personalul care a servit sub vechiul regim. În al cincilea rând, revine profunda suspiciune față de Occident. Toleranța culturală inerentă tradiției naționale bulgare e amenințată de cultivarea oficială a xenofobiei. Încercările de a transforma democrația într-o dictatură a majorității ne dau încă un motiv de îngrijorare. Aici, totuși, Curtea Constituțională a Bulgariei a asigurat o rezistență esențială. Adoptând poziții principiale în câteva situații critice, ea a apărat dreptul societății de a fi guvernată respectându-se mai curând cadrul constituțional decât voința politică a majorității. În acest aspect stă, poate, soarta curioasă a post-comunismului : o societate în care comunismul nu se poate întoarce, dar din care nu se grăbește să plece.”
Acest text a fost scris de primul președinte al Bulgariei după căderea comunismului, Jeliu Jelev, în 1996, în Journal of Democracy și reprodus în cartea Revoluțiile din 1989, volum coordonat de Vladimir Tismăneanu și apărut la noi în 1999 și 2005 la editura Polirom.
Am început cu el introducerea în campania Știrilor DIGI FM - Votul sau nimic - pentru că ni s-a părut interesantă asemănarea Bulgariei văzute de un fost președinte al ei în 1996 cu România pe care n-o vede nimeni în 2018. Între agenda publică și agenda unui grup care deține puterea pare să existe o fractură pe care nimeni nu o sesizează. Vorbim despre o fractură care există de mulți ani și care, cel puțin din 2004 încoace, e acoperită de diverse perdele de fum, scandaluri mediatice, rupturi de coaliții, referendumuri pe teme care nu au, uneori, nicio finalitate. Prin noua campanie Votul sau Nimic, Știrile DIGI FM incearcă să vadă, cu echidistanță, care a fost, de fapt, miza referendumurilor si a alegerilor, în ultimii 14 ani. Și ce s-a făcut sau nu s-a făcut. Campania noastră vine în contextul unui referendum pe tema definirii căsătoriei și a familiei în Constituție care nu pare să aibă nicio legătură cu agenda reală a populației: autostrăzi, spitale, educație etc. Au mai existat astfel de referendumuri care să acopere nerealizările guvernanților? Veți afla în noua campanie „Ca să știi, România!”.
Sursă foto: Hepta.ro
O definiție simplistă a unui referendum ar fi că e o consultare populară prin care politicienii îi pun societății în față o oglindă în care se recunoaște sau nu, iar asta o decide pragul de participare. Asta dacă votul este corect. În replică, prin alegeri, societatea îi pune clasei politice în față o oglindă în care se recunoaște sau nu, iar asta o decid procentele obținute. Asta în cazul alegerilor parlamentare de la noi și dacă sunt corecte. În ambele cazuri, tabăra câștigătoare va defila cu ,,voința poporului”, popor care a cerut ca programul nostru de guvernare să fie pus în practică sau ca rezultatul referendumului să fie pus în practică.
Știrile Digi FM pun de astăzi în fața politicienilor oglinda în care se văd ei și ce au făcut în ultimii 14 ani. Este doar o coincidență faptul că Votul sau Nimic, campania Stirilor Digi FM care începe astăzi vine în contextul unui referendum desfășurat pe perioada a două zile referitor la defininirea căsătoriei și a familiei. Ni se pare, însă, important să arătăm, în paralel cu imaginea societății românești, așa cum va apărea ea în oglindă după referendum, imaginea clasei politice după 14 ani în care aceiași politicieni au organizat alegeri și referendumuri, au avut programe de guvernare și au trecut legi prin Parlament. Știrile DIGI FM au început campania ,,Ca să știi, România!”, în luna mai 2018, iar subiectul alegerilor a necesitat mult timp de documentare, dar era prevazut a fi lansat acum. Am arătat în 30 de episoade starea infrastructurii feroviare din România și motivele pentru care nu avem trenuri de mare viteză. Am arătat de ce, la 3 ani de la Colectiv, nu avem secții de mari arși în spitalele care deservesc regiuni cum ar fi Moldova sau Oltenia. Iar, o campanie pe infrastructura rutieră este în așteptare. Știm și de ce echipa națională de fotbal nu se mai califică la turnee finale sau când o face, o face foarte greu din episodul Romania mondială, cand? Acum, Știrile DIGI FM încearcă să facă o radiografie electorală a ultimilor 14, iar Cristi Stefănescu, Radu Andrei și Alexandra Coravu au căutat și au găsit nu doar promisiunile neduse la îndeplinire ale politicienilor, dar au găsit și motivele pentru care lumea nu vine la vot și implicațiile acestei atitudini. Absenteismul la noi a fost provocat sau a venit firesc? Veți afla răspunsul în cadrul campaniei Votul sau nimic!
Sursă foto: Mediafax
Începem prin a vă da câteva indicii: în 2004, premierul Adrian Năstase a tăiat panglica pentru Autostrada Transilvania. Primii kilometri de autostradă au fost dați în folosință în 2007, trei la număr și abia în 2009 au fost deschiși circulației 42 de kilometri, sub guvernarea Boc. Lucrările continuă. Între timp, în 2007, Parlamentul îl suspendă pe președinte, deși Curtea Constituțională consideră că nu există motive pentru suspendare. A fost un prim atac al Parlamentului la ordinea constituțională? Va continua ea în 2012 și în prezent? Oricum, reușită a guvernării DA a fost reducerea impozitului pe salariu de la 16 la 10 la sută.
În 2008, doar în materie de infrastructură, promisiunea a fost finalizarea tronsonului de Autostradă București-Comarnic (110 km). De asemenea, a fost promisă și începerea lucrărilor la Autostrada Târgu Mureș-Iași (300 km). PDL-istul Radu Berceanu face o licitație pentru atribuirea construcției autostrăzii Comarnic - Brașov, dar investitorii se retrag.
În 2012, promisiunile PSD vizau finalizarea Autostrăzii Transilvania și finalizarea Autostrăzii București-Ploiești-Brașov (tronsonul Brașov-Predeal-Comarnic). De asemenea, urma demararea proiectului Autostrăzii Vest-Est Tg.Mureș-Iași-Ungheni. În paralel, premierul preia în subordine Monitorul Oficial și e suspendat, din nou, președintele după un referendum boicotat.
În 2016, a fost promisă de PSD finalizarea Autostrăzii Transilvania, apare în agendă și Sibiu - Pitești și Autostrada Sebeș-Turda.
Am dat exemple doar câteva proiecte promise, amânate, acoperite de referendumuri fără finalitate (vezi referendumul pentru Parlament unicameral cu 300 de parlamentari, îngropat recent la Camera Deputaților), dar sunt mult mai multe. Știrile Digi FM vă prezintă de astăzi ce au promis și n-au făcut politicienii noștri timp de 14 ani.
Și o discuție imaginără într-un partid înainte de alegerile din 2020:
- Dragi colegi, trebuie să promitem ceva ca să ne voteze lumea! Vă rog, propuneri...
- Să propunem finalizarea Autostrăzii Transilvania.
- Nu putem. E făcută. După cum știi, Alianța DA( PD-PNL) a făcut din 2004 până în 2008 următoarele: au fost gata trei secțiuni, inclusiv Barcău-Borș până în 2008. Și nu uita, așa cum scrie în proiect, punctele de acces pe autostradă sunt Brașov (Codlea), Fărăraș, Sighișoara, Gheorghe Doja, Târgu Mureș, Iernut, Luduș, Cluj Vest, Nădășelu și Oradea. Altceva...
- Atunci, să facem autostrada București - Comarnic...
- Nu putem, a făcut-o PDL din 2008 până în 2012. E gata. Altceva...
- Să facem autostradă între Transilvania și Moldova...
- Ai memoria scurtă, a făcut-o Ponta, e Tg.Mureș-Iași-Ungheni, gata, că a promis-o în 2012. Altceva...
- Șefu, să facem o autostradă care să lege Sibiu de Pitești...
- De câte ori să îți spun că nu mai ai memorie. Am făcut-o în 2016, a fost în planul de guvernare...
- Atunci, să facem o autostradă direct Brașov - Iași.
- Pe aia a făcut-o opoziția în 2024.
- Păi, boss, suntem în 2020...
- Așa, și? Dragi colegi, mergeți tot înainte ca până acum pentru că CINE ÎȘI UITĂ VIITORUL, VA TRĂI ÎN TRECUT, ca să știți!
(aplauze în sală, prelungite)
Ce au promis și ce au realizat sau nu au realizat politicienii care sunt încă în funcții în România, aflați de astăzi în campania Știrilor Digi FM - Votul sau Nimic - pe digi-fm.ro.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
