La 21 iunie 2026, ora 11:24, are loc solstițiul de vară. Este cea mai lungă zi din an, durata zilei fiind de 15 ore și 32 de minute, iar cea a nopții de 8 ore și 28 de minute, menționează Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu, citat de Agerpres.
Solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice.
În emisfera sudică, solstițiul este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie, marcând începutul iernii.
Denumirea de solstițiu ('Soarele stă') este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.
Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor 'nopți albe', potrivit sursei citate.
Solstițiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălțime față de ecuator. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
Solstițiul de vară marchează cea mai lungă zi a anului. Tradițiile cu rădăcini străvechi
Tradiția și superstițiile privind solstițiul de vară au rădăcini străvechi, fiindcă cea mai lungă zi (iluminată de Soare) a anului este considerată punct de balanță, de răscruce, de schimbare.
Atotputernicia soarelui de la solstițiu se celebrează, în tradițiile românesti, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Încinși cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi să vină.
Din vremuri străvechi, solstițiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie și sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstițiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul a fost mutat la data de 24 iunie - ziua dedicată nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
În timp, Noaptea de Sânziene - cum este denumită în folclorul românesc - a devenit o serbare populară, cu caracter tradițional, care se desfășoară diferit în funcție de regiune. Pentru țărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În tradiția populară, se crede că, dacă plouă de Sfântul Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (2000).
După data de 21 iunie, durata zilei va începe sa scadă, iar cea a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. În emisfera sudică a pământului fenomenul se derulează invers.
În 2027, solstițiul de vară va avea loc tot la data de 21 iunie, la ora 17:11.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
