Silvian-Emanuel Man, student la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, și-a depus candidatura la funcţia de rector. Candidatura i-a fost respinsă și susține că a fost luat „pe sus” de către agenţii de pază ai instituţiei şi dat afară din clădire. El mai spune că este primul student din România care a încercat vreodată să candideze la funcţia de rector într-o universitate.
Potrivit lui Silvian-Emanuel Man, Legea Educaţiei Naţionale nu specifică în mod clar cine se poate înscrie şi cine nu, în cursa pentru rectorat, astfel că a dorit să candideze împotriva lui Tudorel Toader, actualul rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Candidatura i-a fost însă invalidată de Biroul Electoral Central iar el a încercat ulterior să depună o contestaţie.
Potrivit legii, termenul de depunere a contestaţiei ar fi de 24 de ore dar i-a fost respinsă pe motiv de procedură, în sensul că trebuia depusă la registratură în 24 de ore, dar cum registratura era închisă, studentul a trimis contestaţia prin email şi curierat rapid. Acesta ar fi fost motivul stipulat la respingerea contestaţiei.
„Sâmbătă am depus contestaţia pe e-mail şi prin curierat rapid, registratura fiind închisă. Termenul de 24 de ore din Metodologia de alegeri pentru depunere a fost respectat şi consider că ar trebui să se aplice regulile de procedură civilă privind calculul termenelor. Preşedintele Biroului Electoral Central (BEC) mi-a răspuns că art. 40 prevede că orice contestaţie se poate depune [doar] la registratură în max. 24 de ore şi poate viza doar aspecte de procedură. În traducere liberă: nu ne interesează că registratura era închisă, tu trebuia să o depui la... registratură! Nu ai depus-o? Nu se ia în calcul! Respinsă!”, a scris Silvian-Emanuel Man, pe pagina sa de Facebook.
Iată mesajul integral al studentului:
Candidatura mea la funcţia de rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) este în continuare invalidată. Contestaţia a fost respinsă, dar nu pe fond. Doar din perspectivă procedurală:
Sâmbătă am depus contestaţia pe e-mail şi prin curierat rapid, registratura fiind închisă. Termenul de 24 de ore din Metodologia de alegeri pentru depunere a fost respectat şi consider că ar trebui să se aplice regulile de procedură civilă privind calculul termenelor. Preşedintele Biroului Electoral Central (BEC) mi-a răspuns că art. 40 prevede că orice contestaţie se poate depune [doar] la registratură în max. 24 de ore şi poate viza doar aspecte de procedură. În traducere liberă: nu ne interesează că registratura era închisă, tu trebuia să o depui la... registratură! Nu ai depus-o? Nu se ia în calcul! Respinsă!
Frizează orice logică! Aceasta este măsura „înţelepciunii juridice” a regimului impus de un fost procuror, avocat, judecător la CCR şi ministru al Justiţiei. Aici nu mai este vorba despre mine. Se putea întâmpla oricui. Aici avem un caz clar de denaturare a artei juridice prin folosirea ei în scop personal. Exact de astfel de situaţii similare şi interpretări juridice insidioase se izbesc permanent cadrele didactice şi de cercetare de aproape patru ani, de când Toader a ajuns rector. Nu putem apăra democraţia universitară dacă nu contestăm deciziile abuzive şi nu combatem bullying-ul academic!
Voi continua demersurile pe cale judiciară, chiar dacă mi s-au transmis semnale că Toader, în baza relaţiilor sale, ar putea interveni pe lângă judecători. Doar pentru faptul că există astfel de discuţii este o dovadă în plus că justiţia nu este, din păcate, pe deplin independentă.
Nu este singura mişcare proastă:
Vineri, după depunerea candidaturii, am fost ridicat de către agenţii de pază ai universităţii şi dat afară din corpul principal al instituţiei. Aşa au primit dispoziţie „de sus”, adică de la rectorat. Brusc, mi-au cerut să mă legitimez, dar doar cu carnet de student sau carte de identitate. Alt act nu era valabil. După 8 ani în UAIC, trebuie să fii legitimat. Dar doar tu, care te opui lui Toader, nu altcineva.
Este cel puţin a patra oară când Tudorel Toader foloseşte agenţii de pază pentru a mă îndepărta din instituţie şi a-mi bloca accesul în universitate deşi ar trebui să am acces la toate spaţiile. Vă daţi seama ce penibil mă simt când trebuie să ajung la vreo bibliotecă sau la vreun birou şi efectiv nu am cum?! Brusc, mă trezesc urmărit prin universitate că trebuie să părăsesc clădirea din... motive de securitate!
Tudorel Toader calcă în picioare democraţia universitară şi dovedeşte că nu are nicio noţiune despre respectarea drepturilor şi libertăţilor academice. Nu are niciun respect pentru libertatea de opinii, libertatea de expresie. El nu vrea pluralism. Ci tudorelism!
Iată că în 2020, într-o universitate publică din România, rectorul îşi arogă dreptul de a face uz de agenţii de pază pentru a-l da afară de pe holurile instituţiei pe „studentul incomod”.
Cu asemenea „management universitar” şi respectare a drepturilor şi libertăţilor academice ne mirăm după de ce universitatea nu mai este nici măcar în top 1000 mondial...
Vă mulţumesc şi vă sunt recunoscător pentru mesaje şi încurajări! Tot răul care s-a scurs în societatea noastră în ultimele decenii vine din universităţi, pentru ca instituţiile academice nu mai au ideal şi au capitulat în faţa găştilor care promit beneficii financiare de moment, în schimbul cedării din drepturi şi libertăţi (cumpărarea tăcerii) şi a amânării perpetue, sine die, a prosperităţii intelectuale şi financiare pe termen lung.
Iar tot din universităţi trebuie să pornească şi însănătoşirea morală!
Ataşez aici textul contestaţiei mele:
Metodologia de organizare a alegerilor pentru structurile şi funcţiile de conducere academică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (denumită de acum înainte Metodologia) este un act administrativ cu caracter normativ emis de către UAIC, care trebuie să se supună normelor legale de rang superior în vigoare, în situaţia de faţă fiind vorba despre Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 (lege cu caracter organic) şi Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice nr. 3751/29.04.2015 de aprobare a Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire şi de alegere a structurilor de conducere şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiilor din sistemul naţional de învăţământ superior (publicat în MO, partea I, nr. 336/18.05.2015).
La art. 207 şi 213 din Legea 1/2011 care reglementează care sunt structurile şi funcţiile de conducere academică, precum şi atribuţiile rectorului, nu există nicio limitare, iar la fel de bine nici în art. 12-14 şi urm. din OMECŞ nr. 3751/2015.
Mai mult, art. 199 alin. (1) din Legea 1/2011 consacră faptul că „studenţii sunt consideraţi parteneri ai instituţiilor de învăţământ superior şi membri egali ai comunităţii academice”.
Art. 8 alin. (2) din Metodologie prevede ca „în structurile de conducere vor fi alese persoane cu prestigiu ştiinţific şi didactic, cu autoritate morală şi care au făcut dovada, în activitatea anterioară, de aptitudini manageriale sau de reprezentare, după caz”.
Condiţia prestigiului ştiinţific şi didactic nu este niciunde reglementată în lege, în vreo Hotărâre de Guvern sau în vreun ordin de ministru al Educaţiei, iar sintagma prestigiu ştiinţific şi didactic nu este definită în niciun fel şi nici nu se oferă nişte standarde minimale, ceea ce înseamnă că norma nu este clară şi nici predictibilă.
În ceea ce priveşte al doilea motiv de respingere a candidaturii mele, bazat pe anexa III - formularul de depunere a candidaturii, aceasta poate cu greu fi considerată parte a actului administrativ cu caracter normativ, din moment ce nu există în prevederile exprese ale actului (capitole, articole, paragrafe) o interdicţie pentru toţi subiecţii de drept care nu sunt cadre didactice sau de cercetare ale UAIC. Formularul de depunere a candidaturii nu poate impune, prin sine însuşi, norma că doar profesorii şi cadrele de cercetare pot depune candidatura pentru funcţia de rector.
Totodată, formularul intră în contradicţie cu norma de la art. 8 alin. (2) din Metodologie, întrucât utilizarea sintagmei „prestigiu ştiinţific şi didactic” este de natură restrictivă, în sensul că exclude dreptul cercetătorilor ştiinţifici de a ignore la conducerea UAIC, deşi formularul „le-ar acorda” acest drept.
În lipsa unei interdicţii exprese a legii de limitare a dreptului studenţilor, doctoranzilor sau oricărei persoane de a ignore, a fi aleşi şi a ocupa funcţia de rector, şi având în vedere caracterul ei general, se aplică principiul de drept ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus (unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem).
A se vedea situaţia practică, de la Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB) şi Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, unde rectorii nu sunt nici cadre didactice, nici cadre de cercetare."
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM. Ca să știi!
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
