Preşedintele rus Vladimir Putin îşi intensifică eforturile de destabilizare a Occidentului, forţând liderii europeni să reevalueze amploarea ameninţării şi să se grăbească să adopte noi măsuri de apărare, scrie Bloomberg.
Obiectivul final al Kremlinului este de a paraliza capacitatea guvernelor europene de a reacţiona rapid şi de a perturba stabilitatea socială, potrivit unui oficial european de rang înalt familiarizat cu discuţiile în legătură cu tactica Moscovei, potrivit News.ro.
De asemenea, activităţile Rusiei reprezintă un efort concertat de a testa reacţia la o serie de metode de sabotaj împotriva NATO, precum şi de a-şi dezvolta capacitatea de a lansa un atac suficient de mare pentru a paraliza Europa, a declarat înaltul oficial, sub condiţia anonimatului, întrucât discuţiile au loc în spatele uşilor închise, scrie Bloomberg.
Eforturile Rusiei din această lună s-au extins mult dincolo de câmpul de luptă din Ucraina, unde războiul se află în al patrulea an - un roi de drone în Polonia, avioane de vânătoare deasupra Estoniei şi, posibil, drone în Danemarca. Intervenţia Rusiei în Moldova, care doreşte să adere la UE, înaintea alegerilor de duminică, evidenţiază amploarea eforturilor Kremlinului.
„Zidul de drone”
După încălcări fără precedent ale spaţiului aerian în această lună, miniştrii apărării din statele membre ale Uniunii Europene de pe flancul estic al blocului au promovat iniţiativa „zidului de drone” pentru a îmbunătăţi securitatea şi a răspunde ameninţării în continuă evoluţie.
„Rusia testează UE şi NATO, iar răspunsul nostru trebuie să fie ferm, unit şi imediat”, a declarat vineri comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, reporterilor din Helsinki, după discuţiile cu miniştrii. O parte semnificativă a sistemului de apărare ar putea fi pusă în funcţiune într-un an, a menţionat el.
Presiunea blocului european - alături de o nouă iniţiativă a NATO de a consolida protecţia aeriană - pune în evidenţă campania pe mai multe fronturi a Kremlinului, de la o ofensivă blocată în estul Ucrainei la incursiuni cu drone şi avioane de vânătoare pe teritoriul NATO şi operaţiuni cibernetice menite să influenţeze alegerile din Moldova.
Ofensiva hibridă este lansată într-un moment vulnerabil pentru Europa, care se confruntă cu retragerea SUA sub preşedinţia lui Donald Trump, încurajând Moscova să testeze pregătirea continentului de a face faţă unui adversar mai agresiv din est, în timp ce Putin încearcă să reafirme ponderea geopolitică a Rusiei, arată Bloomberg.
În plus, reacţiile disonante ale liderilor europeni au scos la iveală diviziunile şi incertitudinea din cadrul NATO, aliaţii având dificultăţi în coordonarea unui răspuns.
Rusia, principalul adversar al Europei
Liderii NATO au acuzat săptămâna aceasta Moscova că a recurs la provocări intenţionate pentru a evalua răspunsul alianţei, determinând oficialii europeni să avertizeze că guvernele sunt pregătite să răspundă prin doborârea avioanelor de vânătoare ruseşti. Întrebat despre avertismentele transmise de europeni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns: „Nici nu vreau să vorbesc despre asta, pentru că este o declaraţie foarte iresponsabilă”, a relatat agenţia de ştiri rusă TASS.
Seria de drone observate în Danemarca, care au perturbat traficul aerian în această săptămână, are loc înaintea summitului UE de la Copenhaga din 1-2 octombrie, dedicat discuţiilor privind securitatea şi apărarea. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a avertizat publicul să se pregătească pentru mai multe atacuri hibride şi a indicat Rusia ca fiind cea mai mare ameninţare la adresa securităţii Europei, după a treia apariţie suspectă a unei drone în această săptămână.
Autorităţile din ţara nordică nu au stabilit cine se află în spatele mai multor incidente cu drone din ultimele zile, dar Rusia rămâne principalul adversar al Europei, care încearcă să destabilizeze continentul, a declarat Frederiksen joi, într-un discurs video.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a calificat incursiunile în Danemarca drept „foarte îngrijorătoare”, comparându-le cu încălcările convenţionale ale spaţiului aerian cu aeronave pilotate.
„În ceea ce priveşte avioanele de vânătoare, nu este nimic nou”, a declarat Rutte pentru Bloomberg Television la New York. „Este grav, ar trebui să înceteze, dar piloţii noştri ştiu ce să facă şi, dacă este necesar, pot recurge la măsuri extreme”, a spus oficialul NATO.
Exemplul Moldovei
Forţe neconvenţionale sunt active şi în Moldova, o fostă republică sovietică situată între Ucraina şi România, ale cărei ambiţii de aderare la UE vor fi puse la încercare în timpul alegerilor parlamentare de duminică. Rusia a elaborat un plan pentru a perturba calea Moldovei către UE prin susţinerea forţelor pro-Kremlin din ţară. Aceste planuri, coordonate direct de Kremlin, implică recrutarea de moldoveni din străinătate pentru a vota, organizarea de proteste perturbatoare şi o campanie de dezinformare pe scară largă pe reţelele sociale, potrivit unor documente analizate de Bloomberg.
În timp ce preşedinta Maia Sandu se luptă să-şi menţină majoritatea pro-UE în parlament, premierul Dorin Recean a declarat la începutul acestei săptămâni că autorităţile din Chişinău au reţinut zeci de suspecţi pentru tentative de provocare a violenţelor.
Instituţiile moldoveneşti au fost ţinta a peste 1.000 de atacuri cibernetice în acest an, iar autorităţile au luat măsuri pentru a şterge aproximativ 100.000 de conturi false de TikTok care răspândeau dezinformare, a precizat el.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a evidenţiat ţara vecină în discursul său de la Naţiunile Unite din această săptămână, avertizând că „Europa nu îşi poate permite să piardă Moldova”. Liderul ucrainean a evaluat, de asemenea, utilizarea dronelor ca o modalitate de a testa apărarea aeriană şi expertiza militară.
„El nu va aştepta sfârşitul războiului din Ucraina”, a declarat Zelenski reporterilor ulterior, referindu-se la Putin. „Va încerca să găsească puncte slabe în Europa, în ţările NATO – va încerca să facă acest lucru”, a insistat preşedintele ucrainean.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
