Medicul Mihai Negrea, medic specialist epidemiolog cu supraspecializare pe managementul infecţiilor asociate asistenţei medicale la Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a relatat pentru News.ro cum a fost gestionată o situaţie înregistrată la maternitatea unităţii sanitare, maternitate de grad trei, unde există cel mai înalt tip de îngrijire posibil în România: maternitatea preia sarcinile şi copiii aflaţi în cea mai mare dificultate, copii care au nevoie de terapie intensivă de specialitate.
Astfel, la începutul lunii iunie la maternitatea spitalului au fost înregistrate 8 cazuri de infecţie cu Serratia Marcescens, aceeaşi bacterie care a fost identificată şi în cazul bebeluşilor decedaţi la Spitalul Sfânta Maria din Iaşi. Încă de la identificarea primului caz în zona de ATI-prematuri au fost aplicate măsuri foarte stricte de limitare a infecţiei. Comunicarea cu echipele DSP s-a făcut foarte repede, înainte de existenţa focarului, spune Dr. Mihai Negrea, potrivit News.ro.
„De la primul caz măsurie sunt stricte şi atent monitorizate”
„La începutul lunii iunie 2025 am avut 8 infecţii în sânge, sepsis se numesc, cu Serratia Marcescens, în compartiment de terapie intensivă şi prematuri, că la noi sunt într-un singur loc - două saloane de terapie intensivă şi două de prematuri.
Primul caz
Primele recoltări se fac la momentul în care există o manifestare clinică şi o suspiciune şi o face medicul curant, care tratează pacientul. Noi facem screeninguri, avem pe spital procedură, că toţi pacienţii care sunt în terapie intensivă trebuie să fie screenaţi la 7 zile, că toţi pacienţii care vin din alte spitale sau centre de îngrijire trebuie să fie screenaţi la internare, se iau tampoane de pe piele, din gât, din nas. Patologic, ce înseamnă sânge, urină, aspirat traheal asta fac medicii curanţi când suspectează o infecţie la acel nivel.
Undeva între 1 şi 2 iunie a fost. Primul rezultat l-am avut în data de 3 iunie, un singur caz şi în momentul ăla la noi la spital procedura prevede că se iau măsuri de limitare a infecţiei asociate. La primul rezultat de laborator, nu ştim în momentul ăla dacă e infecţie, dacă e colonizare, dar noi dăm măsuri de limitare după primul rezultat de laborator, abia după aia discutăm cu medicii şi stabilim dacă e infecţie din spital, e infecţie din altă parte, e colonizare, e contaminare, dar de la primul caz măsurie sunt stricte şi atent monitorizate”, a explicat medicul.
Opt cazuri de infecţie cu Serratia Marcescens, diagnosticate în trei zile. A doua zi după identificarea primului caz, echipa SPIAAM ( Serviciul de Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale) a spitalului a anunţat DSP că există suspiciune de focar. Imediat s-a început o anchetă preliminară, s-au limitat internările în maternitate, dar şi transferurile din alte centre. Apoi s-au luat măsuri de contact pe secţia unde au apărut infecţiile.
„În zilele următoare au ieşit pozitive şi alte cazuri, în total am ajuns la 8 în trei zile, pozitive cu sepsis. A doua zi după ce am avut primul caz, am anunţat DSP că avem o suspiciune de focar, un număr de cazuri, că începe o anchetă preliminară, că limităm internările şi toate cazurile care vor să fie transferate la Târgu Mureş, pentru că există cereri uneori ca alţi copii din alte centre să vină la Târgu Mureş, că vor fi redirecţionate către alte centre de acelaşi nivel, că nu mai putem prelua, având o situaţie epidemiologică şi până la limitarea ei se menţin măsurile, ca să putem gestiona cazurile.
Anunţăm DSP-ul, nu aşteptăm să se facă focar, discutăm telefonic despre măsurile pe care am vrea să le implementăm, şi începem să lucrăm cumva împreună. Mai important e după aia, ce facem pe secţie.
Imediat ce se întâmplă o situaţie de genul ăsta, echipa de SPIAAM ( Serviciu de Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale), merge pe secţie şi implementează măsuri: în cazul ăsta fiind sepsis se fac măsuri de contact, asta înseamnă că toată lumea care intră în secţie, intră la copii, trebuie să fie echipată cu echipament de unică folosinţă, mănuşi, se verifică cum se spală pe mâini, să fie dezinfectant, materiale de unică folosinţă, să fie disponibile suficiente. Se monitorizează fizic, prin observare, adică stă cineva de la noi de la SPIAAM - suntem patru epidemiologi, trei infecţionişti şi doi igienişti - şi îi urmăreşte cum lucrează, le atrage atenţia, explică regulile, se reinstruieşte tot personalul care lucrează în fiecare zi în ture, adică să fie acoperit tot personalul, se reinstruieşte privind măsurile de limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale. Verificăm persoanele, unghiile, inelele, oricum facem asta şi în afară, dar în focar se întâmplă asta mult mai intens, cu check-listuri.
Primul pas când ai situaţii de genul ăsta este să limitezi, deja ai trecut pasul de prevenţie, dacă mergea prevenţia bine, nu se întâmpla”, a subliniat dr. Negrea.
Un soft comun în care sunt anunţate rezultatele pozitive ale probelor. Echipa SPIAAM află înaintea medicilor curanţi rezultatele, astfel încât implementarea măsurilor de limitare să poată începe imediat. Ce s-a întâmplat după identificarea primului caz în spital. În ziua următoare au mai apărut încă patru cazuri, apoi în ziua următoare încă trei. Cazurile cu acelaşi tip de infecţie au fost mutate imediat în acelaşi salon şi îngrijite numai cu personal dedicat, iar cei neinfectaţi au fost mutaţi separat.
„Avem relaţie cu laboratorul, toate probele pozitive sunt anunţate într-un soft comun, între noi, SPIAAM şi laborator şi practic verificăm şi noi tot ce iese înainte să fie anunţaţi medicii curanţi, de multe ori noi anunţăm pe medicii curanţi, vedeţi că este o infecţie sau o posibilă infecţie.
În ziua următoare, după primul caz, au mai apărut încă patru cazuri confirmate şi în ziua următoare, încă trei. Noi aveam deja toate măsurile implementate, bineînţeles când am avut mai multe cazuri am început să colportăm, aşa se numeşte, am început să punem toate cazurile care sunt cu acelaţi tip de infecţie, în acelaşi tip de îngrijire, adică prematuri, pe terapie intensivă astfel încât să controlăm, toţi pacienţii neinfectaţi separat de cei infectaţi.
Îngrijirea se face cu personal dedicat, adică personalul nu trece dintr-un salon în altul, cu echipament de protecţie full, cu monitorizare zilnică şi de câteva ori pe zi, plus teste, sunt teste rapide ca să vedem încărcătura microbiană şi începem să căutăm care ar putea să fie sursa, să vedem de unde provine bacteria, cum ajunge în sânge”.
Medicii au căutat apoi sursa bacteriei. A urmat un nou set de probe prelevate şi a fost analizată modalitatea în care bebeluşii prematuri sau cu diferite probleme grave de sănătate primeau mâncarea şi medicamentele. Echipa din spital a realizat că manevra de dezinfectare a cateterelor nu era făcută cum trebuie şi au remediat imediat procedura.
„Am luat probe de suprafeţe, de chiuvetă, de mâini ale personalului, din dezinfectant, suspectam că poate fi orice.
Am realizat cam cum s-a transmis, sursa primordială nu am identificat-o, de unde a venit bacteria, dar cum s-a transmis – ce aveau în comun toţi copiii care s-au infectat, aveau catetere ombilicale, la copiii mici nu poţi să pui branulă cum pui pe venă la adulţi, la prematuri şi la copiii foarte mici se pun în buric, practic pe acolo unde a fost cordonul ombilical se pune un cateter pe care se administrează şi mâncare, şi medicamente, nişte catetere care trebuie îngrijite foarte atent, pentru că ele poti fi prin sursă deschisă, sursă de infecţie. Ce am observat noi, asta trebuie să înţeleagă toată lumea, când se întâmplă o situaţie de genul ăsta în general nu e o problemă că cineva personal greşeşte, ori e o procedură care nu e făcută bine, ori ceva sistemic, o regulă care e prost implementată.
Noi ce ne-am dat seama este că dezinfecţia pe acele catetere se făcea cu o singură ştergere cu dezinfectant de nivel înalt, am observat că este nevoie de trei ştergeri ca să se ajungă la un nivel de încărcătură microbiană acceptabilă, aproape de 0.
Am remediat manevra, automat nu a mai apărut niciun caz, am mers cu monitorizările, orice copil care dădea semn că ar putea să aibă o infecţie se recolta probă, să nu vă imaginaţi că am luat numai de la cei 8, am luat de la toţi, în momentul ăla am avut 19 copii în secţiunea de prematuri, terapie intensivă.
Sunt cu malformaţii cardiace, prematuri, greutate mică la naştere, displazie de vase mari, copii foarte vulnerabili, de fapt bacteria asta se prinde în general de organismul imunocompromis, noi tot timpul întrăm în contact cu ea dar nu ne infectăm”, a relatat medicul epidemiolog.
Cum explică medicul faptul că nu a murit niciun bebeluş dintre cei opt: Nu s-a pierdut timp deloc. Copiii cu simptome de infecţie au primit imediat tratament
„Nu s-a pierdut timp deloc. În momentul în care am observat pattern-ul şi am văzut că la primul copil a fost cu sepsis şi a răspuns bine la tratament, la toţi ceilalţi copii nu s-a aşteptat antibiograma la final, toţi ceilalţi copii care aveau simptome de infecţie au primit tratament de la medicii curanţi pe bacteria respectivă.
Inevitabil, din când în când vor apărea infecţii şi focare. Dacă în spital descoperim o situaţie, nu o sancţionăm, dacă descoperim în spital o problemă trebuie raportată, nu sancţionată, noi vrem să încurajăm raportarea, nu sancţionăm personalul că greşeşte sau că se întâmplă lucruri, dar în momentul în care hotărâm că mergem şi acţionăm într-un anumit fel, toată lumea trebuie să fie pe aceeaşi pagină, toată lumea trebuie să respecte. Avem şi norocul unui spital cu o foarte bună colaborare între departamente”, a declarat pentru dr. Mihai Negrea, medic epidemiolog.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
