Marianne Faithfull, a cărei carieră de şase decenii a transformat-o în una dintre cele mai versatile cântăreţe şi compozitoare din Marea Britanie, a murit la vârsta de 78 de ani, scrie The Guardian.
Un purtător de cuvânt a declarat: „Cu profundă tristeţe anunţăm decesul cântăreţei, compozitoarei şi actriţei Marianne Faithfull”. „Marianne a murit paşnic astăzi în Londra, în compania familiei sale iubitoare. Ne va lipsi foarte mult”.
Cu o discografie care a cuprins melodii pop clasice din anii '60 până la synthpop-ul proeminent al trupei Broken English şi colaborări cu Nick Cave, Warren Ellis, Lou Reed şi mulţi alţii, Faithfull a fost idolatrizată deopotrivă de fani şi colegi muzicieni şi a fost celebrată şi în lumea modei şi a filmului, relatează News.ro.
Mick Jagger, cu care a avut o relaţie de patru ani, a declarat: „Sunt foarte întristat să aud de moartea Mariannei Faithfull. Ea a făcut parte din viaţa mea atât de mult timp. A fost o prietenă minunată, o cântăreaţă frumoasă şi o mare actriţă. Ne vom aminti mereu de ea”.
Născută în 1946 la Londra, Faithfull descinde din nobilimea austriacă din partea mamei sale - stră-strănepotul ei Leopold von Sacher-Masoch a scris romanul erotic „Venus in Furs” - dar a crescut într-un mediu relativ obişnuit, într-o casă cu terasă din Reading.
După ce a plecat la Londra în adolescenţă, l-a cunoscut pe managerul formaţiei The Rolling Stones, Andrew Loog Oldham, care i-a rugat pe Mick Jagger şi Keith Richards să scrie single-ul ei de debut din 1964, „As Tears Go By”, care a ajuns în Top 10 în Marea Britanie. Ea a avut alte trei single-uri Top 10 în 1965, toate ajungând şi în Top 40 în SUA.
Faithfull a început, de asemenea, să joace în acea perioadă, apărând pe scenă în producţiile „Trei surori” de Cehov, alături de Glenda Jackson, şi Hamlet, interpretând-o pe Ofelia cu Anjelica Huston ca dublură şi jucând scena culminantă a „nebuniei” din fiecare seară, a dezvăluit ea mai târziu, drogată cu heroină.
Pe ecran, a jucat alături de Orson Welles, Oliver Reed, Alain Delon şi Anna Karina şi s-a interpretat pe sine în filmul lui Jean-Luc Godard din 1966, „Made in the USA”.
S-a căsătorit cu artistul John Dunbar în 1965 şi au un fiu, Nicholas, dar l-a părăsit curând pe Dunbar pentru Mick Jagger.
Ea a fost adesea descrisă ca o muză pentru trupă: i-a spus odată lui Jagger „caii sălbatici nu m-ar putea duce departe”, care a devenit refrenul piesei „Wild Horses”, iar luptele ei cu drogurile s-au dovedit a fi o sursă de inspiraţie pentru piesele „Dear Doctor” şi „You Can't Always Get What You Want”. Ea a spus: „Ştiu că m-au folosit ca muză pentru acele cântece dure despre droguri. Ştiam că sunt folosită, dar a fost pentru o cauză nobilă”.
A scris împreună cu Jagger, Richards şi Ry Cooder cântecul „Sister Morphine”, înregistrat mai târziu de Rolling Stones pe albumul „Sticky Fingers”, dar nu a fost trecută pe lista compozitorilor până când nu a câştigat o luptă juridică îndelungată.
Dependenţa ei de cocaină şi heroină s-a agravat, iar reputaţia ei a fost afectată de faptul că a fost descoperită goală, înfăşurată într-un covor de blană, după ce făcuse un duş, în timpul unei percheziţii efectuate de poliţie în 1967 în casa lui Keith Richards, alături de Richards, Jagger şi alţi şase bărbaţi (descrisă de o persoană ca fiind o întâlnire inocentă). „M-a distrus”, a spus ea mai târziu. „Să fii un bărbat dependent de droguri şi să te comporţi astfel este întotdeauna îmbunătăţit şi strălucit. O femeie în această situaţie devine o curvă şi o mamă rea”.
În 1970, Faithfull a pierdut custodia fiului ei, s-a despărţit de Jagger şi a rămas fără adăpost, trăind pe străzile din Soho din Londra, în timp ce încerca să renunţe la heroină. „Am trăit într-o lume foarte falsă în anii '60”, a spus ea în 2016. „Dintr-o dată, când trăiam pe străzi... mi-am dat seama că fiinţele umane sunt foarte bune. Restaurantul chinezesc m-a lăsat să-mi spăl hainele acolo. Omul care avea o tarabă cu ceai îmi dădea ceşti de ceai”. Încet-încet, şi-a schimbat viaţa, punând capăt unei perioade de aproape un deceniu departe de muzică cu albumul country „Dreamin' My Dreams” în 1976.
Şi-a consolidat revenirea cu unul dintre cele mai apreciate albume ale sale, „Broken English” din 1979, nominalizat la premiile Grammy, îmbrăţişând synthpop şi postpunk cu o voce gravă şi profundă. A renunţat definitiv la droguri în 1985 şi a lansat muzică în mod regulat în restul carierei sale. Printre colaboratorii ei de-a lungul anilor s-au numărat Nick Cave, Damon Albarn, Emmylou Harris, Beck şi Metallica. A lansat 21 de albume de studio.
Faithfull s-a căsătorit şi a divorţat de încă două ori, de Ben Brierly, din trupa punk The Vibrators, şi de actorul Giorgio Della Terza. „Am avut o viaţă minunată cu toţi iubiţii şi soţii mei”, a declarat ea în 2011, exceptându-l pe Della Terza: „Era american şi a fost un coşmar”.
A jucat şi alte roluri, în special rolul lui Dumnezeu în două episoade ale serialului „Absolutely Fabulous”, rolul diavolului într-o producţie din 2004 a „The Black Rider”, un musical de Tom Waits şi William Burroughs, şi rolul împărătesei Maria Tereza în filmul „Marie Antoinette” de Sofia Coppola.
În ultimii ani, a locuit la Paris şi a reacţionat la atacul terorist din 2015 de la sala de concerte Bataclan din oraş, în care au fost ucişi 90 de oameni, cu un cântec intitulat „They Come at Night”, scris în ziua atacurilor.
Faithfull a avut numeroase probleme de sănătate. În 2007, ea a anunţat că suferă de hepatită C, fiind diagnosticată cu 12 ani înainte. A fost operată cu succes în urma diagnosticării unui cancer la sân în 2006 şi a suferit numeroase afecţiuni articulare în ultimii ani, inclusiv artrită. La începutul anilor 1970, ea a suferit şi de anorexie în timpul dependenţei sale de heroină. În 2020, a contractat Covid-19 şi a fost spitalizată timp de 22 de zile.
Îi supravieţuieşte fiul ei, Nicholas Dunbar.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
