Reducerea ritmului de creştere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani şi jumătate înainte de a se lua orice măsură de austeritate, a declarat, marţi, Theodor Stolojan, fost prim-ministru şi fost ministru al Finanţelor, la un eveniment de specialitate.
"Noi avem, ca să spun aşa, un beneficiu enorm că avem fonduri europene care ne-au susţinut în această perioadă. Vreau să spun foarte limpede, vizavi de multe prostii care se spun în dezbaterile economice: reducerea ritmului de creştere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani şi jumătate înainte de a se lua orice măsură aşa-zisă de austeritate. Am ajuns cu creşterea economică sub 1% în timp ce pompăm tot mai mulţi bani publici în investiţii. Deci, exact rezultatul contrariu decât cel descris de cărţile de economie. Prin urmare, pentru mine, atunci când nu pot gestiona mai bine creşterea economică, prioritară este corectarea deficitelor economice. A doua concluzie este următoarea: când ai o ţară de dimensiune medie, cu o economie deschisă, cu o monedă convertibilă, dar care nu e şi rezervă internaţională, trebuie să fii în fiecare zi cu ochiul pe echilibrele externe. De ce? Pentru că dacă echilibrele interne, fie inflaţie, fie buget, fie ce vreţi dumneavoastră, le putem gestiona singuri, un dezechilibru extern care merge către o criză, fie a contului curent, fie a datoriei externe, nu se rezolvă decât cu participarea creditorilor externi şi aceştia cer credibilitate", a declarat Theodor Stolojan, la evenimentul de lansare a volumului "Sustenabilitatea financiară - de la deficite la convergenţă nominală", al doilea studiu din cadrul proiectului Economic@BNR iniţiat şi coordonat de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, transmite Agerpres.
El a vorbit despre schimbarea modelului economic, reamintind faptul că România a făcut o schimbare fundamentală de model economic în 1989, când a trecut de la dictatură şi economie de stat hipercentralizată la democraţie, stat de drept, economie de piaţă bazată pe proprietate privată, competiţie şi libertate economică.
"Iar aici ştiinţa economică ne spune foarte limpede ce trebuie să facem dacă vrem creştere economică şi stabilitate în acelaşi timp. Sunt trei factori: investiţiile în capitalul fizic şi în cel uman, sisteme eficiente de alocare a resurselor şi progresul continuu al tehnologiilor. Concluziile pe care le am eu şi vă rog să vă gândiţi bine la ele sunt: România are rezerve uriaşe de creştere economică dacă se uită cu atenţie la sistemele de alocare a resurselor şi domnul ministru al Finanţelor sper să vă spună câte ceva despre bubele noastre aici. Progresul continuu al tehnologiilor, din păcate, ni-l aduc companiile internaţionale. De aceea, România trebuie să redevină atractivă pentru investiţiile străine directe până când România va începe să genereze şi ea progres tehnologic", a explicat Theodor Stolojan.
Referitor la problema competitivităţii, fostul premier a menţionat că aceasta trebuie analizată la cinci niveluri de decizie: la nivelul uzinelor, la nivel de sector, la nivelul naţiunii, la nivelul Uniunii Europene, dar şi la nivel global.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
