Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători ale românilor, iar Ajunul din 24 decembrie deschide, în mod tradițional, perioada marilor bucurii de iarnă. Dincolo de bradul împodobit și masa îmbelșugată, în satele și orașele din România se păstrează încă obiceiuri vechi, colinde și superstiții care promit belșug, sănătate și noroc pentru anul ce urmează.
De la pițărăii din sud și vest, la colindele cu steaua și ritualurile cu semințe, fiecare zonă are propriile rânduieli, transmise din generație în generație.
Ajunul Crăciunului: colindatul copiilor și pițărăii
În Ajunul Crăciunului, în Banat, sudul Transilvaniei, Oltenia, Muntenia și sudul Moldovei, copiii pornesc la colindat, „la colindiș”, în cete mai mici sau mai mari. Strigătele lor, devenite deja formule consacrate, sunt „Bună dimineaţa la Moş-Ajun!” sau „Că-i într-un ceas bun!”, iar unii adaugă și „Da-i mai bună a lui Crăciun!”.
Micii colindători sunt răsplătiți cu colaci (numiți uneori „colindeţe”), mere, nuci, bucăți de carne, iar astăzi, și cu cornuri, biscuiți, bomboane sau bani. Colindele lor sunt scurte și directe – de la cereri simple, precum „Ne daţi ori nu ne daţi?”, până la versuri glumețe în care cer covrigi „că nu mai pot de frig” sau mere „că mă iau cu mâinile de păr”.
În sudul și vestul țării, copiii poartă numele de „pițărăi”. Mulți dintre ei au în mâini „colindeţe” – bețe de alun lungi, groase, decojite în spirală și afumate, astfel încât să fie împestrițate alb-negru. Cu aceste bețe întețesc focul din vatră, pentru ca păsările din curte să se înmulțească, ating vacile, pentru a avea viței frumoși, sau vitele bolnave, pentru sănătate. În unele sate, gazdele le dau farfurii cu semințe de grâu, dovleac, porumb, iar conducătorul cetei le aruncă în sus, ca semn ritualic pentru ca grânele să crească „cât casa”.
În Țara Hațegului, copiii strigă „Rod în grâu, rod în grâu!”, iar bătrânele îi așteaptă la porți cu coșuri pline cu mere, pere, nuci și colăcei. Prin Oltenia, copiii lasă paie în curțile gazdelor, pentru ca gospodinele să aibă pui mulți peste an.
Colindatul cu steaua și cetele de pițărăi
De la Crăciun până la Bobotează, copiii până în 7–8 ani merg cu steaua, un obicei care amintește de steaua ce i-a călăuzit pe magi la Betleem. Steaua se face pe o sită veche, pe care se prind coarne triunghiulare legate cu sfori, apoi totul se îmbracă în hârtie colorată, cu bucăți de oglindă și o icoană în centru. În interior se agață un clopoțel, iar stelarul învârte steaua în ritmul cântecului.
Colindele de stea vorbesc despre Nașterea Domnului, uciderea pruncilor de către Irod, darurile crailor și steaua călăuzitoare. În Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, steaua are un mâner mobil și este învârtită în timpul colindului, însoțind, în unele sate, jocul „Irozilor”.
În Valea Jiului, nu numai copiii, ci întreg satul devine, în Ajun, un mare alai de pițărăi. Sute de oameni, de la bătrâni la copii, îmbrăcați în costume populare cu cusături negre pe pânză albă, se strâng dimineața într-un loc de adunare. În frunte merg stegarii, cu steaguri împodobite cu clopoței, mărgele, beteală, funde, ciucuri, oglinzi și batiste brodate. Steagurile sunt întotdeauna în număr impar. Cetele pornesc apoi din casă în casă, începând cu locuința preotului și a primarului, urând belșug și sănătate.
Gazdele îi așteaptă cu cutii pline de biscuiți, mere, portocale, semințe și pregătesc platouri cu „sămânță” – boabe de grâu, dovleac, porumb, orez, fructe și nuci, alături de sticle de pălincă împodobite cu bomboane și batiste brodate. Urările sunt „strigate”, iar câștigătorul sticlei de pălincă rostește formula rituală, în timp ce gazdele răspund cu „Mare mulțam!”. Urmează jocuri, muzică din fluier și petreceri până târziu în noapte.
De la butucul de Crăciun la bradul împodobit
În Mehedinți a fost consemnat, în Ajun și în ziua de Crăciun, obiceiul arderii unui butuc de cer. Tăciunele rămas era păstrat ca leac pentru vindecarea bolilor. Obiceiul, astăzi dispărut, a fost considerat un ritual de incinerare a unui „cadavru fitomorf”, peste care, în timp, s-a suprapus tradiția bradului de Crăciun.
Împodobirea bradului, intrată în spațiul românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a venit din nordul și vestul Europei și s-a răspândit de la oraș la sat. Astăzi, bradul împodobit cu globuri, lumini, mere, nuci și dulciuri este prezent în aproape toate casele și este asociat cu darurile și bucuria copiilor.
Masa din Ajun și colacii ritualici
Ajunul Crăciunului este și ultima zi de post, iar masa din această zi este formată doar din bucate de post. Gospodinele pregătesc colaci, covrigi și turte numite „scutecele Domnului”, presărate cu zahăr pisat, nucă sau semințe de cânepă. În „casa mare”, sub icoană, se așază o sticlă de vin roșu, farfuria cu turte, una cu bob și prune fierte, iar în cele patru colțuri ale mesei – câte un colac.
Masa este binecuvântată de preot, care gustă din bucate și cinstește un pahar de vin, după care ia cu el colăcei, o parte din vin și banii puși sub fața de masă – gest perceput ca aducător de noroc și binecuvântare pentru gospodărie. Abia după binecuvântare, cei din casă se pot așeza la masă. În unele zone se spune că e bine să se ajuneze până la ivirea primei stele, pentru sănătate, noroc și demnitate la Sfânta Împărtășanie.
Din 25 decembrie, postul se încheie, iar mesele se umplu de preparate tradiționale: sarmale, cârnați, friptură, tobă, lebăr, cozonaci și prăjituri, toate pregătite din carnea porcului tăiat de Ignat, pe 20 decembrie.
Colindele: cântări pentru fiecare gazdă
La colindat se pleacă în seara de Ajun, după Vecernie. Cetele trec întâi pe la preot, apoi la primar și la oamenii de vază din sat, după care iau casele pe rând. Dacă satul e mare și se întâlnesc mai multe cete, uneori se „luptă” între ele, iar învingătorii colindă singuri mai departe sau își împart satul, pentru a termina până la ziuă.
Colindele nu sunt alese întâmplător: există colinde pentru băieți, fete, tineri însurăţei, ciobani, pescari sau gospodari. Dacă stăpânul casei e cunoscut ca om harnic, se cântă despre „bogatul cel milostiv”; dacă este cioban, primește un colind cu „miorița năzdrăvană”. Colindătorii cântă de multe ori antifonic, împărțiți în două grupuri, și se străduiesc să cânte cât mai bine, dovadă a priceperii lor.
Gazdele răsplătesc colindătorii cu colaci, friptură, băutură, plăcinte, prăjituri, vin sau țuică. După încheierea colindatului, tinerii organizează o petrecere, folosind darurile și banii strânși, iar ceata se destramă abia după praznicul Sfântului Ioan Botezătorul.
Ce să faci de Ajun și de Crăciun ca să ai noroc
Pe lângă obiceiuri și colinde, Ajunul și Crăciunul sunt însoțite de numeroase superstiții și ritualuri menite să aducă noroc, belșug și sănătate:
- Curățenia casei: gospodinele fac curat înainte de Ajun. În unele credințe, în ziua de 24 decembrie nu se mai mătură, pentru a nu alunga norocul din casă.
- Bani sub fața de masă: așezarea unei bancnote sub fața de masă de Crăciun este considerată aducătoare de prosperitate.
- Masa bogată și colacul întreg: prezența pâinii sau a colacului întreg pe masă simbolizează belșug și protecție împotriva lipsei.
- Primul colindător: se spune că este de bun augur ca primul colindător să fie bărbat, pentru noroc în casă.
- Postul până la prima stea: ajunarea până se ivește prima stea din Ajun este asociată cu sănătate și un an plin de realizări.
- Pomenile de Ajun (Moșii de Crăciun): darurile de mâncare pentru cei adormiți – colaci, carne, cârnați, ouă – sunt gesturi de recunoștință, dar și o formă de a chema binecuvântarea asupra casei.
- Semințele aruncate în sus: grâul, porumbul, dovleacul aruncate spre cer de colindători reprezintă dorința unei recolte bogate.
- Apa cu nucă și bănuț: spălatul pe față cu apă în care s-au pus o nucă și un bănuț este considerat aducător de noroc și sănătate.
Respectarea acestor obiceiuri nu este obligatorie, însă ele dau culoare și sens sărbătorii. Ajunul și Crăciunul rămân, în tradiția românească, nu doar momente de bucurie în familie, ci și prilej de a reînnoi, prin gesturi simbolice, speranța într-un an mai bun, plin de belșug și noroc.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
