Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie) este dedicată memoriei şi reflexiei asupra uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria umanităţii, subliniază preşedintele Nicuşor Dan, într-un mesaj adresat cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului şi memoriei victimelor Pogromului legionar antievreiesc din Bucureşti.
"Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului este dedicată memoriei şi reflexiei asupra uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria umanităţii. Este ziua în care omenirea îşi aminteşte de suferinţa imposibil de cuprins în cuvinte a semenilor. Regimul nazist a sacrificat pe altarul urii rasiale şase milioane de evrei, alături de numeroase alte victime considerate nedemne de dreptul fundamental la viaţă. La 27 ianuarie 1945, odată cu eliberarea lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau, istoria a fost confruntată cu chipul odios al totalitarismului nazist, arătându-ne prăbuşirea pe care discursul antisemit a provocat-o în inima Europei civilizate. Această comemorare ne aminteşte, într-un mod dureros, cât de preţioase sunt libertatea, demnitatea umană şi garantarea drepturilor fundamentale, precum şi importanţa de a le apăra cu orice preţ. Istoria ne cheamă astăzi să o revizităm, pentru a înţelege mai bine lecţiile, nu ca pe un exerciţiu abstract, ci ca o datorie de conştiinţă", se arată în mesajul citit la Templul Coral de consilierul de stat Raluca Butnaru, la ceremonia dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului şi memoriei victimelor Pogromului legionar antievreiesc din Bucureşti, organizată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.
Potrivit preşedintelui, comemorarea victimelor Holocaustului devine cu atât mai relevantă într-o lume în care memoria colectivă pare să se estompeze, iar mişcările extremiste sunt în ascensiune.
"Noile generaţii nu mai au răbdarea de a aprofunda trecutul, în timp ce suferinţa umană capătă din nou amploare pe fondul conflictelor, al crizelor globale şi al erodării încredere. Anul acesta se împlinesc 81 de ani de la sfârşitul celul de-al Doilea Război Mondial şi de la încetarea Holocaustului. În aceste ultime opt decenii s-au născut generaţii care au încercat să înţeleagă tragedia unui genocid planificat şi să răspundă întrebărilor pe care le ridică şi astăzi. Cum a fost posibil un asemenea abis moral în Europa secolului XX şi ce trebuie să facem pentru a ne asigura că o asemenea tragedie să nu se mai repete niciodată? Sunt două interogaţii esenţiale, între care se desfăşoară un întreg parcurs care ne-a dus de la război la pace, de la o lume profund divizată la Europa Unită, construită sub semnul democraţiei, al demnităţii recâştigate şi al speranţei", se arată în mesajul președintelui, citat de Agerpres.
Preşedintele a subliniat că România continuă pe acest drum alături de naţiunile europene, participând la efortul de conştientizare a tragediei Holocaustului, prin educarea tinerilor şi condamnarea mişcărilor extremiste, a tentativelor de denigrare a Holocaustului şi de rescriere falsă a istoriei.
"Acel trecut întunecat al regimului de dictatură antonescian nu trebuie făcut uitat, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat. Astăzi, cunoscând amploarea acelor tragedii, avem capacitatea de a discerne şi de a sancţiona legal reactivarea unor simboluri, gesturi şi fapte şi ideologii răspunzătoare de moartea tuturor oamenilor nevinovaţi. Rememorând fiecare dintre acele vieţi sacrificate, înţelegem mai profund fragilitatea umană şi cât de mare este preţul urii, ca un îndemn permanent de a rămâne vigilenţi şi de a nu mai accepta (...) banalitatea răului. Odată cu momentul de comemorare a victimelor lagărelor naziste şi ale Pogromului legionar antievreiesc din Bucureşti, din ianuarie 1941, aducem un omagiu supravieţuitorilor şi, în acelaşi timp, suntem solidari cu cei care luptă pentru a păstra vie lecţia libertăţii, rezistenţa în faţa persecuţiilor şi a morţii", menţionează mesajul.
Potrivit preşedintelui, fiecare generaţie are datoria să rămână lucidă în faţa derapajelor tiranice ale puterii, să condamne antisemitismul în toate formele sale, să denunţe indiferenţa şi laşitatea, să refuze complicitatea la rău, să împiedice uitarea.
"Să ne amintim", spune rugăciunea evreiască. "Niciodată din nou" afirmă conştiinţa noastră, a celor care refuzăm să uităm suferinţa oamenilor, nu doar a evreilor, ci a întregii comunităţi şi umanităţi. Păstrarea memoriilor acelor tragedii devine astfel o formă a dreptăţii, prin care adevărul despre ceea ce s-a întâmplat este cunoscut şi transmis mai departe, cu credinţa într-o lume mai bună, guvernată de pace, dar mai ales curaj şi adevăr. Fie memoria lor, a tuturor victimelor Holocaustului, binecuvântată!", a concluzionat preşedintele Nicuşor Dan, în mesajul său.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
