Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale procesului de reechilibrare, în condiţiile în care contracţia economică s-a temperat, investiţiile finanţate din fonduri europene au accelerat, contribuţia exporturilor nete s-a îmbunătăţit, deficitul extern se reduce, iar inflaţia a reintrat pe o traiectorie descendentă, susţine ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, transmite Agerpres.
Potrivit unui comunicat de presă al ministerului, următorul pas este transformarea acestei stabilizări într-o creştere sustenabilă.
Conform instituţiei, cele mai recente date publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică indică o ameliorare a evoluţiei economiei României în trimestrul al doilea din 2026, într-un context caracterizat de consolidare fiscală şi de continuarea procesului de corectare a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori.
În trimestrul al doilea din 2026, contracţia anuală a PIB real s-a redus semnificativ, până la -0,4%, în timp ce, faţă de trimestrul precedent, economia a rămas practic stabilă. Evoluţia indicatorilor lunari arată, de asemenea, semnale de îmbunătăţire a activităţii economice în mai multe sectoare. Construcţiile au continuat să înregistreze o evoluţie favorabilă, susţinută inclusiv de derularea proiectelor de infrastructură, scrie Agerpres.
Dincolo de evoluţia pe termen scurt a PIB, structura activităţii economice oferă semnale importante privind reechilibrarea modelului de creştere economică. După o perioadă în care expansiunea economică s-a bazat într-o măsură semnificativă pe consum şi a fost însoţită de deficit fiscal şi extern ridicate, investiţiile continuă să joace un rol important în susţinerea activităţii economice.
În paralel, contribuţia exporturilor nete la creşterea economică a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV 2025, pe fondul unei dinamici mai moderate a importurilor, concomitent cu creşterea exporturilor. Această schimbare reprezintă un semnal pozitiv pentru procesul de reechilibrare a economiei, prin reducerea presiunii cererii interne asupra importurilor şi, implicit, asupra dezechilibrului extern.
"Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracţia economică s-a temperat, investiţiile finanţate din fonduri europene au accelerat, contribuţia exporturilor nete s-a îmbunătăţit, deficitul extern se reduce, iar inflaţia a reintrat pe o traiectorie descendentă. Ministerul Finanţelor va continua să susţină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în acelaşi timp investiţiile şi proiectele care contribuie la creşterea potenţialului economic al României", a declarat Alexandru Nazare, în comunicat.
Investiţiile rămân unul dintre principalii factori de susţinere a activităţii economice
MF menţionează că, în actuala perioadă de ajustare, investiţiile rămân unul dintre principalii factori de susţinere a activităţii economice şi elementul care poate asigura trecerea de la stabilizare la reluarea creşterii.
Ciclul investiţional este vizibil atât în dinamica puternică a construcţiilor, cât şi în accelerarea investiţiilor finanţate din fonduri europene. În prima jumătate a anului 2026, investiţiile finanţate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o majorare de 56%.
Efectele acestui efort investiţional depăşesc însă contribuţia imediată la activitatea economică. Investiţiile în infrastructura de transport şi energie contribuie, pe termen mediu şi lung, la creşterea potenţialului productiv al economiei, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătăţirea conectivităţii şi creşterea securităţii şi disponibilităţii energetice.
Conform sursei citate, o infrastructură mai performantă creează condiţii mai bune pentru extinderea capacităţii interne de producţie, atragerea investiţiilor private şi integrarea mai puternică a companiilor româneşti în lanţurile europene de producţie şi distribuţie. Prin urmare, investiţiile realizate în această perioadă nu susţin doar activitatea economică pe termen scurt, ci contribuie la creşterea capacităţii economiei de a genera valoare adăugată şi creştere sustenabilă în anii următori.
În acelaşi timp, procesul de ajustare a dezechilibrului extern continuă. În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% faţă de perioada corespunzătoare din 2025. În aceeaşi perioadă, deficitul comercial cu bunuri s-a diminuat cu 3,9%, în condiţiile în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au înregistrat doar un avans marginal.
Evoluţia reflectă o îmbunătăţire graduală a raportului dintre exporturi şi importuri şi contribuie la reducerea presiunilor asupra contului curent.
Ministerul Finanţelor menţionează că analizează însă această ajustare şi în contextul ciclului investiţional puternic. O parte a investiţiilor presupune importuri de echipamente, tehnologie şi alte bunuri de capital, ceea ce poate tempera pe termen scurt viteza de corectare a deficitului extern. Pe termen mediu însă, extinderea şi modernizarea capacităţii productive pot contribui la creşterea competitivităţii, substituirea unor importuri şi consolidarea capacităţii de export a economiei.
Potrivit sursei citate, evoluţia recentă a preţurilor indică reluarea procesului dezinflaţionist. Rata anuală a inflaţiei s-a redus de la 10,42% în luna iunie la 8,2% în iulie, revenind sub pragul de 10%. Evoluţia reprezintă un semnal favorabil, însă nivelul inflaţiei rămâne ridicat şi impune în continuare o conduită prudentă a politicilor macroeconomice, susţine ministerul de profil. Procesul dezinflaţionist este aşteptat să se accentueze începând cu luna august, pe măsură ce efectele de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut se estompează.
La temperarea presiunilor inflaţioniste contribuie şi moderarea consumului şi a dinamicii salariale. În acelaşi timp, persistenţa tensiunilor geopolitice şi volatilitatea preţurilor internaţionale ale energiei rămân factori de risc pentru această traiectorie şi impun prudenţă în evaluarea perspectivelor.
Reducerea treptată a inflaţiei este importantă nu doar pentru stabilitatea macroeconomică, ci şi pentru perspectivele de creştere economică. Pe măsură ce inflaţia se reduce, refacerea treptată a veniturilor reale va crea condiţiile pentru o revenire graduală a consumului.
„Miza acestei perioade de ajustare este trecerea către un model de creştere mai sustenabil”
MF precizează că imaginea care se conturează este, astfel, cea a unei reechilibrări graduale a economiei româneşti.
Consolidarea fiscală şi moderarea consumului contribuie la corectarea dezechilibrelor acumulate în anii anteriori, în timp ce investiţiile - în special cele susţinute din fonduri europene - permit continuarea dezvoltării infrastructurii şi extinderea capacităţii productive a economiei.
"Miza acestei perioade de ajustare este trecerea către un model de creştere mai sustenabil, bazat într-o măsură mai mare pe investiţii, productivitate şi competitivitate externă şi într-o măsură mai redusă pe expansiunea consumului alimentată prin acumularea de dezechilibre fiscale şi externe. Obiectivul consolidării fiscale nu este doar reducerea deficitului, ci crearea condiţiilor pentru o creştere economică mai sănătoasă şi mai rezilientă. Investiţiile productive, infrastructura, absorbţia fondurilor europene, creşterea competitivităţii şi consolidarea capacităţii de export sunt elementele care pot susţine această tranziţie", se precizează în comunicat.
"Creşterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiţii, productivitate, competitivitate şi un cadru fiscal stabil, capabil să susţină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre", subliniază ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
