Legea privind noile taxe, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament, făcută publică

Proiectul de lege privind noile măsuri fiscale, pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament, prevede impozit pe cifra de afaceri, impozit suplimentar de 1% pentru instituţiile de credit, eliminarea unor facilităţi pentru angajaţii din IT şi construcţii, reducerea numărului total de funcţii de conducere, condiţionează acordarea voucherelor de vacanţă de nivelul salariului, limitează nivelul sporurilor. De asemenea, majorează acciza la alcool şi tutun şi instituie impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare.

Legea mai instituie o cotă de impunere de 70% pentru veniturile nejustificate. Impactul bugetar al acestor măsuri, cele fiscale intrând în vigoare de anul viitor, va fi de aproape 20 miliarde lei în 2024, de peste 23 miliarde în 2024, de peste 25 miliarde în 2025 şi 2026 şi de aproape 23 miliarde lei în 2027. Pentru anul acesta, prin măsurile de reducere a chletuielilor bugetare se asigură un impact de doar 631 milioane lei. Documentul a fost făcut public marţi dimineaţă de Ministerul Finanţelor.

Conform Executivului Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung este necesară ”pentru a rezolva problema de deficit bugetar dar şi de sustenabilitate a finanţelor publice precum şi pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR şi Politica de Coeziune sau de creştere a costului finanţărilor pentru refinanţarea datoriei publice cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar sunt necesare măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice dar şi pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanţarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale dar şi pentru gestionarea eficientă a patrimoniului şi resurselor minerale şi naturale aflate în proprietatea Statului Român”.

Proiectul poate fi consultat AICI

Principalele prevederi ale proiectului

Se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale care să asigure o contribuţie minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situaţia în care impozitul pe profit, determinat pe baza prevederilor generale ale titlului II din Codul fiscal, este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Acesta se datorează, în situaţia în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Regulile sunt stabilite şi pentru cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârşitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil dar nu datorează impozit pe profit deoarece se află în perioada de recuperare a pierderii fiscale.
În cazul instituţiilor de credit - persoane juridice române şi al sucursalelor din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine, impozitul suplimentar este un impozit calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.
Impozitul suplimentar reprezintă cheltuială nedeductibilă la determinarea rezultatului fiscal. Impozitului minim/ impozitul suplimentar pe cifra de afaceri se datorează începând cu data de 1 ianuarie 2024 iar pentru contribuabilii care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic prevederile se aplică începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.
Se reglementează două cote de impozitare, în funcţie de veniturile realizate şi natura activităţilor desfăşurate: a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi care nu desfăşoară activităţile prevăzute la lit. b) pct. 2; b) 3%, pentru microîntreprinderile care: 1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau 2. desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 - Activităţi de editare a jocurilor de calculator, 5829 - Activităţi de editare a altor produse software, 6201 - Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 - Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei, 5510 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, 5520 - Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, 5530 - Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, 6910 – Activităţi juridice – numai pentru societăţile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocaţi potrivit legii, 8621 – Activităţi de asistenţă medicală generală, 8622 - Activităţi de asistenţă medicală specializată, 8623 - Activităţi de asistenţă stomatologică, 8690 - Alte activităţi referitoare la sănătatea umană. Cotele de impozitare, menţionate mai sus, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024.
Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator în sensul restrângerii aplicării facilităţilor fiscale pentru un singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opţiunii exprimate, în scris, prin declaraţie pe propria răspundere la angajator/plătitor, după caz. De asemenea se propune limitarea aplicării facilităţii fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilităţile fiscale acordate sectoarelor construcţii, agricol şi industria alimentară precum şi introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.
Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale pentru sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul restrângerii aplicării facilităţilor fiscale pentru un singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parţial, la nivel de angajat, la un singur angajator/plătitor de venit, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv. În cazul existenţei mai multor raporturi juridice care generează venituri din salarii şi asimilate salariilor, la unul sau mai mulţi angajatori/plătitori de venituri, persoana fizică optează pentru acordarea scutirii pentru un singur contract individual de muncă, la un singur angajator/plătitor, pe baza declaraţiei pe propria răspundere.
În cazul veniturilor din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, modificarea prevederilor referitoare la cheltuielile deductibile. Astfel, se propune includerea în categoria cheltuielilor deductibile limitat, a - cheltuielilor efectuate cu sumele reprezentând echivalentul în lei al tichetelor de masă acordate în aceleaşi limite şi condiţii, precum şi cu aceleaşi destinaţii ca cele prevăzute de lege pentru acestea, de angajatori angajaţilor care nu beneficiază de astfel de tichete; Măsura are în vedere reglemetarea unui tratament fiscal identic pentru cheltuielile de această natură, indiferent dacă angajatorul optează pentru acordarea acestor beneficii angajaţilor sub forma biletelor de valoare sau, după caz, sub forma echivalentului în lei al acestora. În cazul veniturilor din activităţi independente, pentru care venitul net anual se determină în sistem real, la stabilirea venitului net anual impozabil va fi luată în calcul şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

revizuirea semnificaţiei expresiei locuinţe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare, în sensul introducerii şi a unor condiţii cu privire la gradul de finisare a locuinţelor şi la dotările necesare. Această măsură vizează atingerea următoarelor obiective: - stabilirea unui grad de finisare/dotare a locuinţelor prin care să se asigure că se va aplica TVA în cotă redusă numai pentru acele locuinţe care chiar pot fi locuite de beneficiari fără a necesita investiţii suplimentare semnificative; - evitarea aplicării neunitare a cotei reduse de TVA şi a incertitudinii furnizorilor cu privire la cota de TVA corectă, prin detalierea expresă la nivelul legii a finisajelor/dotărilor necesare în vederea aplicării cotei reduse de TVA. 2.
menţinerea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii, cinematografe şi evenimente culturale, altele decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, livrarea de lemn de foc şi energie termică
trecerea de la cota de 5% la cota de 9% pentru livrarea de locuinţe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă), iar pentru celelalte operaţiuni să se aplice cota standard de TVA. Pentru trecerea de la aplicarea cotei de 5% la 9% pentru livrarea de locuinţe, este necesară şi introducerea unor dispoziţii tranzitorii.
trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.
sunt operate modificări ale textului referitor la cota redusă aplicabilă livrării şi instalării de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, precum şi modificări ale declaraţiilor pe propria răspundere prevăzute de lege pentru aplicarea cotei reduse pentru aceste operaţiuni, în prezent nefiind corelate.

De asemenea, cresc accizele la alcool şi tutun.

Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare

”Prevederile Codului fiscal se completează cu dispoziţii privind impozitarea deţinerii unor bunuri imobile şi mobile de valoare mare, constând în clădiri rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice şi respectiv, în autoturisme aparţinând persoanelor fizice şi juridice, pentru care se stabileşte un anumit prag valoric”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Se introduce un impozit special de 0,3% pe proprietăţile rezidenţiale, pentru diferenţa dintre valoarea impozabilă individuală sau suma valorilor impozabile individuale, după caz, comunicată/comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei.

De asemenea, în cazul proprietăţilor reprezentând mijloace de transport, va fi aplicat un impozit de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei. Intenţia autorităţilor este să prindă în acest impozit, pe lângă autoturisme, şi alte mijloace de transport, cum ar fi iahturile.

De asemenea, orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor.

Masuri pentru reducerea cheltuielilor instituţiilor şi autorităţilor publice

În vederea diminuării cheluielilor de personal ale bugetului general consolidat pe anul se propune:

Diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora;
Desfiinţarea posturilor vacante;
Desfiinţarea funcţiei de şef birou;
Majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcţie/direcţie generală;
Structura organizatorică a autorităţilor şi instituţiilor publice trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuţie; b) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuţie; c) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuţie.
Diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%;
Limitarea funcţiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;
Reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administraţia locală ( cele ale demnitarilor din administraţia centrala au fost reduse deja prin OUG nr.34/2023) precum şi cele din cabinetele conducătorilor autorităţilor/agenţiilor/instituţiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României; Numărul posturilor de secretari de stat, consilieri de stat, subsecretari de stat, vicepreşedinţi şi funcţii asimilate, se reduce până cel târziu la datade 1 ianuarie 2024 cu minim 30%. Numărul posturilor de consilieri ai şefilor de instituţii de la nivel central, dar şi ai celor din cadrul autorităţilor locale, se reduce cu 50%. Posturile neocupate din administraţie se desfiinţează. cu urmatoarele excepţii: posturi temporar vacante ca urmare a unor suspendări, posturi pentru care se desfăşoară poceduri de concurs sau au fos anunţate rezultate, posturile înfiinţate prin decizie a Guvernului, precum şi posuturile unice.
Acordarea voucherelor de vacanţă numai pentru angajaţii din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la 1.450 la 1.600 lei;
Acordarea indemnizaţiei de hrană numai pentru angajaţii din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut;
Limitarea cuantumului sporului de condiţii periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei ;
Achiziţia de aparate de telefonie mobilă în entităţile publice nu poate depăşi 500 lei/aparat de telefonie mobil achiziţionat. Se aplică şi companiilor de stat. Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maxim 25 lei/lună/aparat de telefonie mobilă; (proiectul iniţial prevedea 50 de lei)
Eventualele depăşiri ale costului de achiziţie pentru telefoane sau ale costurilor cu abonamentele lunare sunt suportate de personalul beneficiar.
Tarifele, taxele şi redevenţele miniere se indexează anual cu indicele preţului de consum.

Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!

Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!