Întărirea prezenţei aliate în România, la Marea Neagră şi pe întreg Flancul Estic, reprezintă un obiectiv strategic al ţării noastre, ca răspuns la implicaţiile agresiunii ruse în Ucraina, a spus preşedintele Klaus Iohannis la summit-ul extraordinar al NATO de joi.
Președintele a salutat adoptarea Declarației Comune a Șefilor de Stat și de Guvern aliați, care reflectă obiectivele și interesele strategice ale României, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Iohannis a subliniat faptul că întărirea prezenței Aliate în România, la Marea Neagră și pe întreg Flancul Estic, reprezintă un obiectiv strategic al țării noastre, ca răspuns la implicațiile agresiunii ruse asupra securității europene și euroatlantice, iar această prezență consolidată trebuie să fie unitară, echilibrată și coerentă, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Președintele a salutat decizia de creare a Grupului de Luptă NATO în România, alături de alte trei astfel de structuri, decizie susținută prin demersuri active de Iohannis și de diplomația română în ultimele luni, care au solicitat accelerarea procesului de creare a acestui Grup de Luptă, și menționată de altfel în Declarația reuniunii.
Liderii NATO au decis joi, la Bruxelles, să trimită 40.000 de soldați pe flancul estic, împreună cu mijloace aeriene și navale, precum și înființarea a patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Potrivit declarației adoptate la finalul summitului, NATO condamnă invazia Ucrainei de către Rusia „în cei mai fermi termeni posibil”.
Șeful statului a evidențiat, de asemenea, necesitatea revizuirii structurale și pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic, având în vedere circumstanțele substanțial diferite față de momentul în care a fost proiectată actuala abordare privind Flancul Estic. Iohannis a apreciat, în acest sens, propunerile concrete avansate de Secretarul General al NATO și de către SACEUR cu privire la consolidarea Flancului Estic, pe termen scurt, mediu și lung.
Declarația reuniunii menționează explicit decizia accelerării adaptării NATO la noua realitate strategică, mai periculoasă, inclusiv prin intermediul noului Concept Strategic care va fi adoptat la Summitul din luna iunie de la Madrid. De asemenea, în Declarație este inclus obiectivul României de întărire pe termen lung a posturii de descurajare și apărare și de dezvoltare a unei serii întregi de capabilități și forțe pregătite, necesare pentru menținerea unei descurajări și apărări credibile.
În acest scop, liderii aliați au decis să solicite autorităților militare ale NATO elaborarea unor propuneri concrete privind adaptarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare și apărare, în perspectiva adoptării lor la Summitul de la Madrid.
De asemenea, Iohannis a spus că România va continua, la rândul său, să își îndeplinească în totalitate angajamentele care îi revin ca furnizor de securitate în regiune și a prezentat decizia țării noastre de a spori cheltuielile de apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând cu anul 2023 și de a continua investițiile în capabilitățile naționale. Această creștere reflectă conduita responsabilă a României de a acționa ca un Aliat angajat în apărarea valorilor și principiilor euroatlantice, de a susține o relație transatlantică puternică, permițând, totodată, dezvoltarea pe mai departe a forțelor armate române și crearea condițiilor pentru implementarea deciziilor NATO legate de apărarea întregului Flanc Estic, inclusiv prin creșterea prezenței Aliate în țara noastră și la Marea Neagră, potrivit comunicatului.
Președintele s-a referit și la reziliența strategică a întreg spațiului euroatlantic, în special din perspectiva întăririi relației transatlantice, și a salutat, inclusiv din acest punct de vedere, prezența Președintelui SUA Joe Biden la actualul Summit extraordinar.
Liderii Aliați au discutat și despre continuarea sprijinului concret acordat Ucrainei și identificarea de noi modalități de susținere a acestui stat. Președintele României a atras atenția asupra necesității sprijinirii și a celorlalte state partenere care au de înfruntat efectele crizei de securitate generate de Rusia și asupra întăririi rezilienței acestora, în special Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina.
Reuniunea a fost convocată în contextul agresiunii militare ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei și al consecințelor negative ale acesteia asupra securității regionale, europene și euroatlantice.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
