Actualul primar al Bucureştiului, candidat independent, Nicuşor Dan, l-a învins duminică pe ultranaţionalistul George Simion în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din România, potrivit a două sondaje la ieşirea de la urne, un rezultat interpretat ca o confirmare a ataşamentului ţării faţă de Uniunea Europeană, scrie cotidianul El Pais din Spania, ţară unde trăieşte o importantă comunitate românească din diaspora. Articolul despre alegerile din România ocupă cel mai important loc pe site-ul cunoscutei publicaţii.
Compania de sondaje Avangarde îi acordă lui Dan 54,9% faţă de 45,1% pentru adversarul său, în timp ce CURS îi acordă 54,1% pro-europeanului şi 45,9% ultra-consevatorului.
Cu multă emoţie şi îngrijorare, românii s-au mobilizat încă de la primele ore ale zilei de duminică pentru a vota în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, câştigat în primul tur, în urmă cu două săptămâni, de candidatul de extremă dreapta George Simion, cu 41% din voturi, scrie El Pais.
Până la ora 16:00 (ora Spaniei, 17:00, ora României), 47% din electorat îşi depusese buletinul de vot, faţă de 35% la aceeaşi oră pe 4 mai. La creşterea participării a contribuit în mare măsură puternica mobilizare a diasporei, care a început să voteze vineri. Conform datelor provizorii, 1.299.960 de persoane şi-au exercitat dreptul de vot din străinătate, cu 75% mai mult decât în primul tur, notează cotidianul spaniol.
Aceste alegeri, considerate cele mai importante din era democratică, deoarece vor decide viitorul geopolitic al ţării, a trebuit să fie repetate după ce un candidat pro-rus şi extremist, Calin Georgescu – care l-a susţinut pe Simion – s-a impus în primul tur din noiembrie, iar Curtea Constituţională a anulat procesul pentru presupusă ingerinţă rusă. Acest lucru a declanşat o implozie politică în această ţară din Europa de Est, care a pus în alertă şi Uniunea Europeană, explică El Pais, citat de News.ro.
„Am votat pentru o schimbare care să aducă prosperitate, nu pentru aventură şi descurajarea investiţiilor; pentru calea europeană, nu pentru izolare; pentru o societate în care se poate dialoga şi în care nu suntem divizaţi”, a declarat Dan la ora 9 dimineaţa, după ce şi-a exercitat dreptul de vot într-o secţie de votare din Făgăraş, oraşul său natal, situat la 240 de kilometri de capitală.
Simion, care se declară admirator al preşedintelui american Donald Trump, a fost mai matinal şi a afirmat că doreşte să se alinieze la Bruxelles cu premierul ungar Viktor Orbán. „Am votat împotriva nedreptăţilor comise împotriva poporului român, am votat împotriva inegalităţilor şi umilinţelor la care au fost supuşi fraţii şi surorile noastre aici, la frontierele actuale şi pretutindeni, am votat împotriva abuzurilor şi sărăciei, împotriva celor care ne dispreţuiesc pe toţi, dar şi pentru ca viitorul nostru să fie decis numai de români”, a declarat candidatul, care a depus buletinul de vot, însoţit de Călin Georgescu, într-o secţie de pe periferia Bucureştiului.
„Am votat pentru familia română în care cuvintele mamă şi tată sunt sfinte, pentru ţara noastră de aici şi de pretutindeni, care are nevoie de iubire, vindecare şi reconciliere”, a spus Georgescu, care este anchetat pentru fraudă electorală.
CE AU DECLARAT ALEGĂTORII DIN ROMÂNIA
Trimisul cotidianului spaniol în România a stat de vorbă şi cu alegătorii români.
„Sper că lupta împotriva urii şi manipulării va câştiga; vreau o România liberă, democratică, unde să putem să ne contrazicem într-un mod civilizat”, subliniază Cristina, studentă la Facultatea de Inginerie Aerospatială din Bucureşti. Aşteaptă de mai bine de jumătate de oră să voteze la secţia de votare situată în Complexul Regie, campusul universitar. „Votez pentru valorile cu care am crescut, respectul şi orientarea europeană”, continuă tânăra, care priveşte cu mândrie în jurul ei mobilizarea generată de generaţia sa.
„Este un moment crucial pentru noi, nu putem să ne îndepărtăm de Europa”, subliniază şi Maria, studentă la Inginerie Chimică, arătându-se în acelaşi timp optimistă în timp ce arată spre coada lungă de persoane care doresc să voteze.
„Ne interesează viitorul României, nu pierdem speranţa că ţara trebuie să continue să avanseze”, explică Alex, profesor de istorie, la ieşirea din Institutul Spiru Haret, din centrul Bucureştiului, unde mulţi cetăţeni aşteaptă răbdători. „Indiferent cine va fi ales preşedinte, trebuie să fim mulţumiţi pentru că ne-am exprimat voinţa”, adaugă el. Alături de el, Raluca se arată mai sceptică faţă de alegătorii lui Simion. „Mulţi spun că nu votează pentru el din teamă, dar o vor face pentru că sunt sătui de actuala clasă politică, care guvernează de peste un deceniu”, afirmă această contabilă la o companie străină.
Pentru Cristian Preda, profesor de ştiinţe politice, România nu a mai cunoscut o interferenţă a Kremlinului precum cea de acum. „Sprijinul expres al înalţilor oficiali ruşi şi al lui Aleksandr Dughin (ideologul preşedintelui Vladimir Putin) pentru Georgescu a schimbat obiectivul alegerilor, deoarece Rusia nu s-a implicat niciodată în procesele electorale din România până în acest moment, nu a sprijinit niciodată un candidat la şefia statului”, a explicat Preda pentru El Pais.
Politologul, care a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, subliniază că România s-a bucurat de o alternanţă democratică sănătoasă până în 2012, cu un partid la putere şi adversarul său în opoziţie. Însă, de atunci, cele două formaţiuni principale – Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Naţional Liberal (PNL) – au încheiat o alianţă care a monopolizat guvernele şi a împiedicat apariţia altor formaţiuni. „Nicusor a creat Uniunea Salvaţi România (USR) în 2016 cu idei pro-europene, în timp ce George Simion a cofondat în 2019 formaţiunea de extremă dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), care a reunit atât nostalgicii comunismului, cât şi ai fascismului român din perioada interbelică”, a arătat Preda.
PATRU SCENARII APOCALIPTICE
În plus, el avertizează asupra a patru scenarii pe care le califică drept „apocaliptice” în cazul în care Simion ajunge la Palatul Cotroceni, sediul Preşedinţiei. În primul rând, ar fi numirea lui Georgescu în funcţia de prim-ministru. „Acest personaj, care vorbeşte despre impulsionarea economiei române prin industria cailor, ar crea o criză economică importantă din cauza lipsei sale de cunoştinţe şi a ideilor sale puţin corecte”, spune Preda.
În al doilea rând, ar forţa numirea sa în funcţia de şef al Executivului: „Dacă Georgescu nu este ales în 60 de zile, Parlamentul – unde forţele de extremă dreapta deţin 32% din mandate – ar putea fi dizolvat şi ar putea fi organizate alegeri legislative anticipate”, arată politologul.
În al treilea rând, Simion vrea să organizeze un referendum în care românii să poată decide dacă decizia Curţii Constituţionale de a anula primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie a fost corectă. „Dacă se decide că nu trebuiau anulate, alegerile ar fi organizate din nou, presupus pentru a reveni la viaţa democratică”, indică el.
Şi, ca ultim scenariu, a propus un alt plebiscit pentru a transforma ţara dintr-o republică într-o monarhie, o procedură pe care Constituţia nu o permite, potrivit lui Preda, dar el crede că Simion ar putea chiar să treacă peste deciziile Curţii Supreme şi să semneze un decret care să o impună.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
