România avea "optimismul clar, cu cifre" că ar putea câştiga prin vot funcţia de secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF), a afirmat Dacian Cioloş, candidatul ţării noastre la această funcţie.
Cioloş a susţinut o declaraţie la sediul Ministerului Afacerilor Externe şi a explicat de ce la reuniunea la nivel înalt a fost luată decizia de amânare cu un an a alegerii unui nou secretar general.
"S-a insistat mult pe consens, pentru că toţi secretarii generali ai Francofoniei de până acum au fost aleşi prin consens, şi nu prin vot. Noi eram pregătiţi şi pentru un vot şi aveam optimismul clar, cu cifre că am putea câştiga şi prin vot, însă decizia politică a liderilor francofoni a fost să evite votul, pentru a nu compromite legitimitatea viitorului secretar general, care ar fi putut fi ales cu 16, 17, 18, 20 de voturi din 53 de state cu drept de vot într-o organizaţie cu 90 de membri", a detaliat Cioloş.
Potrivit acestuia, unul din motivele pentru care un consens n-a putut să fie construit a fost că "unul dintre statele cu candidaţi nu a vrut sub nicio formă să retragă candidatura".
Astfel, Sommet-ul din Cambodgia s-a încheiat fără luarea unei decizii privind alegerea viitorului secretar general. "În condiţiile astea, evident că nu putem să spunem că România sau un alt candidat a pierdut sau a câştigat, pentru că decizia a fost de amânare a alegerii secretarului general pentru anul viitor. În aceste condiţii s-a prelungit mandatul secretarei generale actuale cu un an, urmând ca anul viitor, în toamnă, să se organizeze un Sommet extraordinar al francofoniei cu un singur punct pe ordinea de zi, alegerea viitorului secretar general. În schimb, s-a mai obţinut o decizie, şi anume aceea de a modifica regulamentul intern al francofoniei cu câteva elemente care ar putea să ajute la alegerea viitorului secretar general prin consens, aşa cum s-a încercat şi nu s-a reuşit de data aceasta la Phnom Penh", a menţionat Cioloş.
Două elemente care ar urma să fie introduse în regulamentul OIF sunt rotaţia geografică a provenienţei secretarilor generali şi limitarea numărului de mandate ale acestora la două mandate. "Asta ne avantajează cumva, pentru că după două mandate din partea Africii acum ar veni rândul unui alt continent", a apreciat Dacian Cioloş.
În context, el a amintit angajamentul din partea Rwandei, care deja este la al doilea mandat în fruntea OIF, să nu mai candideze anul următor.
"Noi ne-am prezentat bine la acest Sommet, în sensul că am fost candidatura cu cea mai largă susţinere din partea unor state provenind de pe toate continentele. Şi de fapt a fost candidatura în jurul căreia s-a încercat construirea unui consens. (...) Republica Democratică Congo a decis la un moment dat să anunţe că e gata să-şi retragă candidatura dacă şi celelalte state cu candidaţi îşi retrag candidaturile pentru a construi un consens în jurul candidaturii noastre. Şi, din informaţiile pe care le-am avut, ştim că exista această deschidere şi din partea Mauritaniei. Însă câtă vreme Rwanda a decis până în ultimul moment să nu retragă candidatura, şefii de stat şi de guvern din OIF au decis să amâne alegerea secretarilor generali mai degrabă decât să organizeze un vot şi din motive politice, de percepţie şi de legitimitatea viitorului secretar general, dar şi pentru că cu această amânare au dorit să-şi rezolve anumite probleme care au dus la blocajul acesta al alegerii secretarului general", a explicat Cioloş.
Mai candidează Dacian Cioloș în 2027 pentru președinția OIF?
El a spus că decizia de a candida anul viitor pentru aceeaşi funcţie trebuie să fie luată la nivelul statului român.
"Candidatura aceasta nu e una individuală, sunt candidaturi care sunt prezentate doar de către statele membre şi evident, după tot ce s-a întâmplat la acest Sommet, am nevoie să am o discuţie în primul rând cu domnul preşedinte, dar şi cu Guvernul, cu Ministerul de Externe, ca să luăm această decizie. Eu personal cred că aşa cum stau lucrurile în momentul de faţă, cu concluziile cu care s-a încheiat acest Sommet, rămânem în continuare foarte bine plasaţi, aş îndrăzni să spun, poate cel mai bine plasaţi, mai ales dacă se introduce şi acest element al rotaţiei geografice. Însă, aşa cum am spus, decizia este a statului român dacă continuă sau nu cu candidaturile", a arătat Cioloş.
De asemenea, a amintit că în curând va fi prezentat bugetul campaniei pentru această funcţie, apreciind că se ridică la "câteva sute de mii de lei".
"Urmează, aşa cum am promis, în zilele următoare să facem publice cheltuielile cu această campanie, care în mare au constat în cheltuieli cu deplasările în statele membre francofone. E vorba de câteva sute de mii de lei, o să publicăm mai precis şi datele cu cheltuielile, dar şi consecinţele acestei campanii; dincolo de această campanie pentru alegerea secretarului general - deplasările acestea în multe zone şi state unde România nu are reprezentare diplomatică şi de unde România e absentă de mai mulţi ani sau chiar mai multe decenii", a spus Cioloş.
În opinia sa, această campanie a prilejuit şi relansarea unor contacte cu state care devin importante pentru România şi pentru diplomaţia românească în contextul actual.
"O să vedeţi, cu sau fără continuarea candidaturii, anul viitor lideri politici din Africa sau din Asia care vor veni în vizită în România sau vizite făcute de reprezentanta diplomaţiei din România în unele din aceste state, pentru că, aşa cum vă spuneam, s-au reînnodat anumite relaţii, s-au descoperit sau s-au reactivat anumite obiective de interes comun între România şi ţările respective şi această campanie e un punct de plecare pentru relansarea unor relaţii cu anumite state. Deci, acest efort diplomatic şi financiar care a avut ca obiectiv principal această campanie mai are şi repercusiuni secundare pozitive pentru diplomaţia din România, vom căuta să le prezentăm şi pe acestea", a afirmat Dacian Cioloş.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!