Guvernul României este obligat definitiv să asigure fondurile necesare pentru plata unor restanțe salariale de aproximativ 4,8 miliarde de lei către magistrați și personalul din justiție. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins joi, 15 octombrie, recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor, menținând hotărârea Curții de Apel București din 5 mai 2026.
Litigiul vizează drepturi salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Decizia obligă Executivul să asigure integral banii necesari pentru achitarea sumelor scadente în 2026, inclusiv printr-o rectificare bugetară, dacă situația o impune.
Guvernul trebuie să achite restanțele salariale
Procesul a fost deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție la 30 martie 2026, împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. În dosar a intervenit și Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial, în sprijinul solicitării instanței supreme.
La primul termen, pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ și a obligat Executivul să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante.
Hotărârea prevedea un termen de executare de 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei. Totodată, instanța a stabilit penalități de 1% pe zi de întârziere din suma datorată, precum și o amendă pentru Guvern și Ministerul Finanțelor, calculată la 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neconformare.
De ce a ajuns Guvernul în conflict cu magistrații
Disputa a izbucnit după ce, în martie 2026, premierul de la acea vreme, Ilie Bolojan, a anunțat că fondurile destinate plății unor drepturi câștigate de personalul din justiție prin hotărâri judecătorești au fost redirecționate către măsuri sociale susținute de coaliția de guvernare.
Decizia a fost contestată de conducerea instanței supreme, care a susținut că drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești nu pot fi suspendate unilateral prin măsuri administrative.
În încercarea de a bloca demersul, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională, invocând un conflict juridic de natură constituțională între Executiv și ÎCCJ.
Pe 7 octombrie, însă, CCR a respins sesizarea ca inadmisibilă, stabilind că procedura conflictelor constituționale nu poate fi folosită pentru a contesta o hotărâre judecătorească.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
