Germania se confruntă cu dificultăţi în recrutarea soldaţilor şi va trebui să decidă, cel târziu în iulie 2027, dacă va reintroduce sau nu serviciul militar obligatoriu, a declarat sâmbătă pentru France Presse un înalt responsabil parlamentar, Thomas Räwekamp.
Confruntându-se cu o ameninţare rusească crescândă şi având un aliat american imprevizibil, cancelarul Friedrich Merz vrea să construiască armata convenţională cea mai puternică în Europa, mărind de la 185.000 la cel puţin 260.000 numărul militarilor de carieră până în 2035, notează agenţia de presă citată, potrivit Agerpres.ro.
În acest scop a fost creat un serviciu militar voluntar, precum şi înregistrarea obligatorie a bărbaţilor care împlinesc 18 ani.
Însă primele date sunt dezamăgitoare, astfel încât se ia în considerare ideea unei recrutări obligatorii pentru a compensa lipsa voluntarilor. Bundeswehr a recrutat, în perioada ianuarie-mai, doar 530 de voluntari, în timp ce au fost contactaţi aproximativ 300.000 de tineri.
"Dacă nu reuşim să atingem aceste obiective prin voluntariat va trebui să revenim la reintroducerea stagiului militar obligatoriu. Decizia va trebui luată până în 31 iulie a anului viitor", a declarat pentru AFP Räwekamp, preşedintele Comisiei de apărare din Bundestag, camera inferioară a parlamentului.
"Am în continuare îndoieli cu privire la capacitatea noastră de a reuşi să atingem aceste obiective foarte ambiţioase doar pe bază de voluntariat”, a adăugat el.
Serviciul militar obligatoriu, dacă va fi introdus, nu va privi totalitatea unei categorii de vârstă, estimată la circa 350.000 de bărbaţi germani de 18 ani.
Este vorba mai degrabă despre o recrutare în fiecare an a numărului de tineri necesari pentru a atinge obiectivele anuale de recrutare în Bundeswehr, precizează acelaşi lider parlamentar.
"Principala mea îngrijorare se referă la creşterea numărului militarilor de carieră şi sub contract, căci ei sunt cei care pilotează avioanele de luptă, navighează pe nave, conduc tancurile sau manivrează sistemele de apărare Patriot", a subliniat el.
Întrebat despre mişcarea tinerilor împotriva serviciului militar care mobilizează mulţimi cu regularitate în Germania, Räwekamp spune că "înţelege neliniştea lor" pentru că de la renunţarea serviciului militar obligatoriu în 2011, după încheierea Războiului rece, tinerii nu mai sunt sensibilizaţi la probleme de securitate.
"Noi nu am mai vorbit cu tânăra generaţie despre teme de război, pace, necesitatea apărării", notează acest deputat conservator.
"Pledez deci pentru angajarea dialogului cu această generaţie", continuă Räwekamp, amintind că Berlinul estimează că forţele armate ale Rusiei vor fi din 2029 pregătite pentru o confruntare militară directă cu ţările occidentale.
Potrivit lui, obiectivul lui Vladimir Putin, în afara războiului în Ucraina, este de învinge democraţiile liberale occidentale.
Europa trebuie deci să-şi accelereze reînarmarea independent de SUA, pe de o parte din cauza voinţei lui Donald Trump de a reduce prezenţa militară americană în Europa, dar şi pentru că complexul militaro-industrial american nu este în măsură să aprovizioneze armatele europene într-un context de crize internaţionale care se repetă.
Revine deci europenilor misiunea de a-şi dezvolta ei înşişi mijloacele militare, pe baza necesităţilor şi nu pe baza intereselor industriaşilor din diferite ţări, afirmă Räwekamp, referindu-se la eşecul proiectului franco-german de avion al viitorului (SCAF), pe fondul rivalităţilor între companiile Dassault şi Airbus.
"Recunosc fără rezerve că, în trecut, proiecte de armament comune au fost marcate puternic adeseori de interese industriale naţionale, inclusiv în Germania. Dar mă tem că este de acum clar pentru toţi actorii politici că aceste interese industriale internaţionale nu constituie cel mai bun răspuns", afirmă el.
Potrivit lui, cooperarea franco-germană funcţionează încă, citând exemplul grupului KNDS, Berlinul şi Parisul înţelegându-se în iunie asupra unei guvernanţe paritare a acestui fabricant de tancuri.
Această tematică ar urma să fie discutată în cursul summitului NATO de la Ankara la începutul lunii iulie.
El speră, în fine, că după recentul revirement al preşedintelui american, care şi-a exprimat sprijinul pentru Ucraina, acest summit va trimite un mesaj clar lui Vladimir Putin.
"Este esenţial mai mult ca niciodată să ne afirmăm voinţa de unitate. Căci, cred că unul dintre obiectivele războiului dus de Putin este de asemenea să atace coeziunea Alianţei Nord-Atlantice", a subliniat el.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
