Decizia administraţiei Trump de a retrage o brigadă rotativă a armatei SUA din România şi din alte ţări NATO aflate la graniţa cu Rusia a stârnit critici vehemente din partea veteranilor din SUA, care consideră această mişcare o greşeală strategică ce slăbeşte puterea de descurajare a alianţei şi joacă direct în favoarea lui Vladimir Putin, scrie sâmbătă Kyiv Post, cotidianul ucrainean care a relatat primul despre această redimensionare a trupelor americane.
Decizia de a pune capăt desfăşurării Diviziei 101 Aeropurtate vine în contextul în care agresiunea Rusiei în regiunea Mării Negre se intensifică, iar aliaţii NATO se confruntă cu o presiune crescândă de a rămâne în alertă. Pentagonul a prezentat această mişcare ca o „ajustare strategică” pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific, dar criticii susţin că momentul nu putea fi ales mai prost şi contrazice propria doctrină a Casei Albe, „pace prin forţă”.
Veterans On Duty (VOD), un grup care pledează pentru securitate naţională, condus de foşti membri ai armatei, a emis o declaraţie în care condamnă decizia Pentagonului. În fruntea mişcării împotriva retragerii se află Jeremy Hunt, fost căpitan al serviciilor de informaţii ale armatei americane, care a servit în Europa de Est şi care acum conduce VOD. Într-un interviu acordat vineri ziarului Kyiv Post, Hunt a avertizat că decizia retragerii americane transmite un semnal dezastruos chiar în momentul în care Putin testează hotărârea NATO, informează News.ro. „Este un element esenţial pentru descurajarea lui Putin – iar momentul nu putea fi mai prost”, a spus Hunt, adăugând: „În ultimele săptămâni, l-am văzut testând apărarea ţărilor de pe flancul estic”.
Hunt consideră că leadershipul american se bazează în esenţă pe prezenţă: „Este vorba despre a fi acolo pentru a descuraja şi a linişti. Nu pot să mă gândesc la un alt moment în care ar fi fost mai important să le arătăm aliaţilor noştri din regiune că suntem aici şi că îl descurajăm pe Putin într-un moment în care acesta este mai avântat ca niciodată în multe privinţe”, a subliniat el.
O greșeală tactică, cu încărcătură simbolică
În cele din urmă, decizia Pentagonului reprezintă nu doar o greşeală tactică, ci şi o retragere simbolică, susţine Hunt. El a subliniat că prezenţa militară a SUA în Europa de Est a avut întotdeauna o dublă importanţă: ca forţă de instruire pentru aliaţi şi ca avertisment vizibil pentru Moscova.
„Când instruiam forţele ucrainene în 2016, nu era vorba doar de tactici”, a amintit el, explicând că era un semnal pentru Putin că SUA rămân ferme în ceea ce priveşte suveranitatea aliaţilor săi.
Retragerea de acum transmite mesajul opus – că „ne relaxăm vigilenţa în momentul în care Putin este mai îndrăzneţ ca niciodată”, a insistat el.
Echipa de luptă a Brigăzii 2 Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată, care staţionează în România din 2022, se va întoarce la baza sa din Kentucky fără a mai fi înlocuită.
Oficialii americani au subliniat că numărul trupelor din Polonia şi ţările baltice va rămâne neschimbat, dar surse militare europene au declarat pentru Kyiv Post că se aşteaptă reduceri suplimentare în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia până la jumătatea lunii decembrie.
Pentru veterani precum Hunt, această decizie riscă să creeze un vid într-o regiune care se pregăteşte deja pentru o escaladare.
În ultimele săptămâni s-a înregistrat o creştere a incursiunilor dronelor şi avioanelor ruseşti în spaţiul aerian al membrilor NATO, precum România, Polonia şi Estonia – un model care, potrivit lui Hunt, subliniază „caracterul imediat” al ameninţării.
O invitație la erori de calcul
Decizia a zguduit guvernele din Europa de Est, deja îngrijorate de angajamentul oscilant al SUA faţă de NATO. Hunt a spus că retragerea brigăzii aduce inevitabil „consternare” printre aliaţi precum România şi Polonia, care ar putea acum să se întrebe dacă angajamentul Washingtonului faţă de articolul 5 – piatra de temelie a pactului de apărare reciprocă al NATO – este de neclintit. „Când începem să retragem brigăzile, aliaţii se întreabă în mod natural: este acesta începutul a ceva mai mare? Este acesta un semnal că vor urma şi alte măsuri?”, a arătat el. „Nu ne putem permite acest tip de incertitudine pe flancul estic al NATO – nu acum”, punctează veteranul.
Pentagonul a promis clarificări suplimentare în următoarele săptămâni, dar la Capitol Hill scepticismul este în creştere. Mai mulţi senatori cheie, inclusiv preşedinţii republicani ai Comisiilor pentru servicii armate din Senat şi Camera Reprezentanţilor, au criticat această mişcare ca fiind una care „trimite un semnal greşit Rusiei” şi „subminează descurajarea într-un moment critic”.
Unii oficiali americani au susţinut în privat că armatele europene sunt într-o formă mai bună acum decât înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, ceea ce permite Washingtonului să „înmâneze ştafeta”.
Hunt nu neagă că s-au înregistrat progrese, dar avertizează că pregătirea nu trebuie confundată cu paritatea. „Aplaud aliaţii noştri europeni – în special România – pentru creşterea cheltuielilor de apărare şi investiţiile în armatele lor”, a spus el, adăugând însă că aliaţii mai puternici nu sunt un motiv pentru retragere, ci un motiv pentru a dubla parteneriatul. „Ar trebui să întărim flancul estic, nu să ne reducem vizibilitatea”, a subliniat el.
Pe măsură ce Divizia 101 Aeropurtată se pregăteşte să plece, anxietatea creşte la Bucureşti, Bruxelles şi nu numai. Pentru veterani precum Hunt, care au petrecut ani de zile întărind liniile frontului NATO, decizia pare mai degrabă o invitaţie la erori de calcul decât o recalibrare. „Când ne retragem, îi dăm lui Putin spaţiu de manevră”, arată Hunt. „Într-un moment în care lumea urmăreşte dacă SUA mai conduc, acesta nu este doar un mesaj negativ, ci unul dezastruos”, conchide veteranul.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
